Amual tati dungu mu

Amual tati pepikalechi dungu mu

QUIMELÜN ÑI PAPILTUNGEAL 22

Amulepe taiñ miyahual tati “Libngechi Rüpü” mu

Amulepe taiñ miyahual tati “Libngechi Rüpü” mu

“Ca müleai quiñe rüpü üyeu mu, mai, Tati Libngechi Rüpü pingelu” (IS. 35:8).

ÜLCATUN 31 Miyahuaimi Jehová ñi rüpü mu

¿CHEM QUIMAIÑ? a

1, 2. Pu judio che mülequebülu Babilonia, ¿chem balin dungu ngümintuingün (dulllingün)? (Esdras 1:2-4).

 TATI rey feipicünui quiñe falin dungu. 70 tripantu mu pu judio mülequefui Babilonia mu, huelu feula ti rey feipieyu ñi huiñotual tañi mapu mu, Israel mu (papeltunge Esdras 1:2-4). Jehová müten femafui tüfa, ¿chumngelu am? Pu Babilonia che lifrecünuquelafuingün pu che mülepulu fei mu (Is. 14:4, 17). Huelu hueungelu am pu Babilonia che, feimu neicümfi tati pu judio. Feimu com pu judio, doi mai pu ngen familia, mülefui ñi dullial tañi mülenagal cam tañi tripayal Babilonia mu. Quiñeque engün cüdautuquefui ñi tripayal engün, ¿chumngelu am? Peafiyiñ.

2 Quiñeque engün müna füchalefuingün ñi tripayal Babilonia mu, Israel am alü camapulefulu. Ca fentren pu judio choyüngeingün Babilonia mu, ca huaria quimlafuingün, feimu Israel quisu tañi mapu troquiquelafuingün. Ca quiñeque judio ricupupelafuingün chi Babilonia mu, feimu cüdautuquefuingün ñi elcünuafiel chi mapu, tañi ruca ca tañi negocio.

3. Pu judio che huiñotulu Israel mu, ¿chem cümelcan llohuaingün?

3 Tati pu judio cüme hueniyefilu ta Jehová, ¿chem raquiduamingün? Cüdautufule rume, quisu ayüniefuingün ñi huiñotual tañi mapu mu, femngechi ñi cüme poyetuafiel ta Jehová. Babilonia mu poyengequefui fentren coilaque dios. Doi 50 templo mülequefui, huelu Jehová niequelafui quiñe templo no rume tañi poyengeal. Mülequelafui altar cam sacerdote ñi chalintuculelngeal cullin ta Jehová chumngechi ñi feipiel Moisés ñi ley. Cafei Babilonia mu pichilequefui müten pu poyequefilu ta Jehová, feimu tati pu judio poyequefilu ta Jehová ayüquefuingün ñi huiñotual tañi mapu mu, femngechi ñi cüme poyengetual ta Jehová.

4. Jehová, ¿chem eipicünobi pu judio che?

4 Israel alü camapulefulu Babilonia mu, feimu cüdaungefui ñi puhual engün. Pu judio, ¿meli cüyen peno mülefui ñi trecayal engün? Huelu Jehová feipicünueyu ñi nülalelafiel reque ti rüpü ñi miyahual engün. Feimu ti profeta Isaías feipifi pu judio: ‘¡Pepicamün Chau Jehová ñi rüpü! Deumayaimün quiñe norcülechi rüpü huellin mapu mu, taiñ Chau Ngünechen ngealu. Huesalcalechi rüpü cüme elcünungetuai ca huesa mapu laf mapungetuai’ (Is. 40:3, 4). Pu judio cüdautuafui ñi pürayal ca nagal huesa rüpü mu. Huelu miyaule engün cüme rüpü mu, doi müchai puhuafuingün ca doi cüdautulayafui ñi trecayal engün.

5. Tati rüpü Isaías tañi eipiel mu, ¿chem üingebüi?

5 Com tati rüpü niei üi. Feitachi rüpü ñi feipiel Isaías, ¿chem üi niei? Biblia feipi: “Müleai üye mu quiñe üncülechi rüpü cheu rupaquelu che, mai, Lifngechi Rüpü pingelu. Podngechi che miyauquelayai tüfa püle” (Is. 35:8). Ñi feipin Isaías, ¿chem enseñalelfi pu Israel che? ¿Iñchiñ cai chem enseñalqueiñmu?

TATI “LIBNGECHI RÜPÜ” CUIBI CA BACHANTÜ MU

6. Tübachi rüpü libngi, ¿chemu eipibüi tüba?

6 Feitachi rüpü, ¿chumngelu “Lifngechi Rüpü” pingei? Pu judio huiñotulu Israel mu, mülefui ñi lif troquiñchengeal (Deut. 7:6). Inei no rume ngelafui ñi yenieal podngechi mongen, ñi connoal pod cudumuhun, poyenoafiel adentun ca fütra culpanoal. Femfulu rume, pu judio huiñotulu Israel mu mülefui ñi norcünutual ñi mongen ñi ayühuelafiel ta Jehová.

7. Quiñeque judio che, ¿chem dungu cacünoingün? Eipinge quiñe inayentun.

7 Deu peiñ epe com pu judio choyüngefui Babilonia mu, feimu fei engün reque raquiduamquefuingün. Fentren tripantu deu ñi huiñotun Israel mu, Esdras quimürpui quiñeque judio cureyefingün poyequenofilu Jehová (Éx. 34:15, 16; Esd. 9:1, 2). Ca Nehemías quimürpui fei engün tañi yall quim hebreo dunguquelafui (Deut. 6:6, 7; Neh. 13:23, 24). Feimu feitachi pu hueche, ¿chumngechi am quimürpuafuingün ta Jehová? Feichi mu, Chau Dios ñi Dungu huirintucungefui hebreo quehun dungu mu (Esd. 10:3, 44). Feimu pu judio mülefui ñi cüme elcünutual tañi mongen. Deu mületulu engün am Israel mapu mu, feimu doi cüdautulayafuingün ñi femal, üyeu pu che eluucülefui ñi poyeafiel ta Jehová (Neh. 8:8, 9).

Feichi 1919 ca fantepu mu, fentren huentru, domo ca pichiqueche tripaingün coilaque religion mu, fei conpuingün ti “Lifngechi Rüpü” mu. (Inaduamnge parrafo 8).

8. ¿Chumngechi miyauquiiñ reque tati “Libngechi Rüpü” mu? (Pebinge adentun unen pagina mu).

8 Cuifi ñi rupan pu judio, ¿ca femngechi rupamequei mai fachantü? Mai, iñchiñ ca miyahuiyiñ reque ti “Lifngechi Rüpü” mu. Taiñ miyahun mu feitachi rüpü mu, quelluqueiñmu taiñ serfinieafiel ta Jehová fachantü ca cüpalechi antü mu ngünenietule Jehová. Feimu pu dullin cristiano ca tati caquelu ufisa mülei ñi inanieafiel feitachi rüpü (Juan 10:16). b Feichi 1919 tripantu ca fantepu mu, fentren huentru, domo, ca pichiche tripatuingün coilaque religion mu Fütra Babilonia pingelu, fei miyautuingün feitachi “Lifngechi Rüpü” mu. Eimi, ¿ca femimi chi? Feitachi rüpü nülangei reque pataca tripantu mu, huelu doi fütra cuifi mu pepicangefui.

PEPICANGI TATI RÜPÜ

9. Isaías 57:14 tañi eipin, ¿chumngechi pepicangi tati “Libngechi Rüpü”?

9 Jehová liftufi reque ti rüpü, femngechi pu judio ñi cüme puhual Israel mu (papeltunge Isaías 57:14). ¿Taiñ antü mu cai? ¿Jehová ca femngechi liftupefi mai ti rüpü taiñ miyahual? Mai, 1919 tripantu mu, fentren pu che tripaingün ti Fütra Babilonia mu, fei tati coilaque religion. Huelu fentren tripantu cuifi mu, Jehová pünequefi quiñeque huentru ñi pepicayafiel ti rüpü fei ñi tripayal engün ti Fütra Babilonia mu (ca inaduamnge Isaías 40:3). ¿Chemu mülefui ñi pepicangeal ti rüpü? Femngechi fentren che cüme piuquengelu ñi tripayal coilaque religion mu, fei ñi cüme poyetuafiel ta Jehová tañi pu che engün. ¿Chem cüdau am femingün feitachi pu huentru ñi pepicayafiel ti rüpü? Peafiyiñ.

Fentren tripantu mu, quiñeque huentru yamquefilu Jehová quelluntucuingün ñi liftuafiel reque ti rüpü. Femngechi fentren che ñi tripayal coilaque religion mu. (Inaduamnge parrafo 10 ca 11).

10, 11. Biblia tañi nentuhuirin ca ulpadungun, ¿chumngechi tripai? (Pebinge adentun).

10 Ti Biblia copiangequei ti maquina mu. 1450 tripantu püle, Biblia copiangequefui lapiz mu. Duamniengefui fentren tiempo ñi huirintucungeal quiñe Biblia, feimu pichin Biblia müten mülefui ca müna falifui. Huelu huirintucungelu maquina mu, doi cüdaungelafui tañi femngeal, feimu doi fentren che nierpui ta Biblia.

11 Rulpadungungequei Biblia. Fütra cuifi mu, Biblia huiriconcülefui latin quehun mu müten. Feichi quehun tati pu quimche müten entendequefui. Huelu mülelu am maquina ñi entuhuiringeal, fentren huentru eluhuingün ñi rulpadunguafiel Biblia fillque quehun ñi adümniefiel pu che feichi mu. Femngechi pu che quimürpulu ñi chem pin ta Biblia quimafuingün ñi rüfngepen mai ñi quimeltuqueel pu religioso.

Quiñeque huentru yamquefilu Jehová quelluntucuingün ñi liftuafiel reque ti rüpü. Femngechi fentren che ñi tripayal coilaque religion mu. (Inaduamnge parrafo 12 puulu 14). c

12, 13. Siglo 19 mu, quiñeque coilaque dungu quimbalcünongi, eipinge quiñe inayentun.

12 Mülei quellu ñi estudiangeal ta Biblia. Cuifi mu, quiñeque che estudiaquefuingün Biblia, fei cüme quimürpuingün. Tañi quimürpuel engün ti Biblia mu, nütramcaquefingün ta caquelu. Ñi femün engün, tati pu loncolechi religioso rume illcuingün. 1835 tripantu püle, quiñeque huentru huirintucuingün quiñeque papel nütramcalu Biblia ñi feipin. Tüfachi papel quimfalcünui ñi coilangen tañi quimeltuel pu iglesia.

13 Feichi 1835 tripantu mu, quiñe huentru yamquefilu Chau Dios Henry Grew pingelu huirintucui quiñe papel nütramcalu chumlequetui pu layelu. Fei Biblia mu quimfalcünui quiñe che no rume nielai quiñe laquenochi am, Chau Dios müten eluafui quiñe che ñi turpu lanoal. Femngechi quimeltuquelafui pu iglesia. 1837 tripantu mu, quiñe huentru George Storrs pingelu amulelu tren mu, perumei quiñe papel ñi huirintucuel Henry Grew, papeltufi, fei rume falintufi ca nütramcafi caquelu tañi quimürpuel. 1842 tripantu mu, George Storrs huli fillque hueupin feipilelu “¿Turpu laquepelai mai ñi am pu huesaque che?”. Ñi feipiel George Storrs, rume quellufi quiñe hueche huentru Charles Russell pingelu.

14. Peñi Russell ca tañi compañ. ¿chumngechi pünebingün caquelu che tañi cüdau? (Pebinge adentun).

14 Feitachi pu huentru pepicafingün reque ti rüpü ñi tripayal coilaque religion mu. Ñi femün engün, rume quellufi peñi Russell ca tañi pu compañ. Fei, ¿chumingün tüfa engün? Papeltufingün ñi huirintucuel Henry Grew, George Storrs ca caquelu che. Cafei Russell ñi antü mu, mülefui diccionario, indice de la Biblia ca caquelu rulpadunguelchi Biblia, fei Russell ca tañi pu compañ cüme inaduamfingün. Quisu engün ca huirintucuingün quiñeque folleto, lifru nütramcalu Biblia mu, femngechi pepicafingün reque feitachi “Lifngechi Rüpü”.

15. 1919 mu, ¿chem balinque dungu upai?

15 Feichi 1919 tripantu mu, ti Fütra Babilonia ngünehuelafi Chau Dios ñi pu che. Feichi tripantu mu ca elcünungei ti “quim manelfal cüdaufe”, femngechi ti cüme piuquengechi che ñi miyahual ti “Lifngechi Rüpü” mu (Mat. 24:45-47). Ñi femün caquelu cuifi mu, quellufi pu che ñi miyahual feitachi rüpü mu, femngechi quimafuingün ta Jehová ca tañi ayüqueel (Prov. 4:18). Ca quellufi pu che ñi cüme yenieal tañi mongen ñi ayühuelafiel ta Jehová. Jehová feipilaeyu ñi cüme elcünufemtual com ñi mongen engün, huelu mai ñochiquechi quellufi ñi femal engün (inaduamnge ti huichulechi dungu “ Jehová ñochiquechi liftunierpuquefi tañi pu che”). Acuai chi antü itrocom dungu mu ayühuelafiyiñ ta Jehová, fei müna ayüucüleaiñ (Col. 1:10).

TATI “LIBNGECHI RÜPÜ” PETU CONÜN-NGI

16. Taiñ cüme miyahual “Libngechi Rüpü” mu, ¿chem cüdau bemngequi 1919 ca bantepu püle? (Isaías 48:17; 60:17).

16 Quiñe rüpü ñi cümelcaleal, mülei ñi cümelngetual. 1919 ca fantepu mu, ti “Lifngechi Rüpü” ca cüme elngetuquei reque, femngechi pu che tripayal coilaque religion mu. 1921 tripantu mu ti quim manelfal cüdaufe entui ti lifru El Arpa de Dios pingelu, feitachi lifru quellufi pu che ñi quimafiel Biblia ñi rüf dungu. Epe cayu millon lifru hulngei, 36 quehun dungu mu, fentren che quimfi ta Biblia feitachi lifru mu. Pichiñma mu müten rupai ñi tripan ti lifru ¡Rumel ayüucüleaimi! pingelu. Feitachi lifru mu enseñalelquefiyiñ Biblia pu che. Afaelchi antü mu, Jehová tañi troquiñche mu eluqueiñmu ngülam mülelu Biblia mu, tüfa quelluqueiñmu taiñ amuleal ti “Lifngechi Rüpü” mu (papeltunge Isaías 48:17; 60:17).

17, 18. ¿Cheu yeneiñmu tati “Libngechi Rüpü”?

17 Quiñe che eluule ñi papeltuafiel ta Biblia conafui ñi “Lifngechi Rüpü” mu. Quiñeque che pichiñma mu müten miyauquei feitachi rüpü mu, fei famtripaqueingün. Huelu quiñeque eluucüleingün ñi miyahual feitachi rüpü mu, fei ñi turpu famtripanoal. ¿Cheu am yeafeyu feitachi rüpü?

18 Tüfachi rüpü yeafi pu dullinque cristiano “Chau Ngünechen ñi ayüfalchi mapu mu” ¿chem am tüfa? Tüfa tati huenu, cheu ñi mülemum Jehová (Apoc. 2:7). ¿Tati mülealu mapu mu cai? ¿Cheu yeafeyu tüfachi rüpü? Yeafeyu ñi culpan chengehuenoal afle huaranca tripantu ñi ngüneniefiel Jesús ta mapu. Eimi miyahulmi feitachi “Lifngechi Rüpü” mu, huiño quintulayaimi, amulenge müten.

ÜLCATUN 24 Cüpange Jehová tañi fütra huincul mu

a Ti rüpü tripalu Babilonia mu amulu Israel mu Jehová üitufi “Lifngechi Rüpü”. Fachantü ca mülei quiñe rüpü ñi miyauquen Jehová ñi pu che. 1914 tripantu ca fantepu mu, fentren che tripaingün coilaque religion mu, fei miyautuingün ti “Lifngechi Rüpü” mu. Com iñchiñ mülei taiñ miyahual feitachi “Lifngechi Rüpü” mu.

c ¿CHEM PENGELI TI ADENTUN? Peñi Russell ca tañi pu compañ inaduamquefuingün ñi huirintucuel caquelu huentru, femngechi ñi cüme adümafiel Biblia engün.