Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

PU CHE ÑI MONGEN

Tüngduamcülen tañi maneluucülen Jehová mu

Tüngduamcülen tañi maneluucülen Jehová mu

RAMTUNGELU iñche chumlei tañi mongen poyeniefiel mu Jehová, iñche feipiquen: “Tañi mongen quiñe maleta reque Jehová ñi cuhu meu”. Iñche yeniequen tañi maleta cheu rume tañi miyahun, ca femngechi ca eluuquen ñi yenieaeteu reque Jehová ca tañi adcünuelchi troquiñche. Cheu ñi pin quisu engün iñche amuquen. Quiñeque mu, rupan cuñihun-ngechi dungu meu cheu tañi huercüngeel. Huelu quimürpun iñche rüf maneluucüleli Jehová mu, tüngduamcülean cheu rume amuli.

QUIMFIÑ JEHOVÁ CA ELUHUN ÑI MANELUHUAL QUISU MU

Choyüngen 1948 tripantu quiñe pichi huaria Nigeria mapu mu. Feichi tripantu püle, iñche tañi peñi Wahabi pingelu ca tañi chau ñi inan peñi Moustapha pingelu, testigo de Jehová ngerpuingu. Iñche nielu ailla tripantu, tañi chau lai. Ñi lan rume huesa cutrantupiuqueleneu. Tañi peñi Wahabi feipieneu tayu huiño petuafiel tayu chau huiñomongetule. Rume ayühueleneu feichi maneluhun, feimu eluhun chillcatual Biblia. Fautizahun 1963 tripantu mu, ca ñi pu cüla peñi ca testigongerpuingün.

Feichi 1965, huiñamtuhun Lagos chi huaria mu cheu ñi deu mülefel tañi peñi Wilson. Rume cüme rupaiñ feiti mu quiñeque precursor mülelu ti trahunche Igbobi mu. Rume ayüucülequefuingün, feimu iñche ca eluhun ñi precursorngeal enero 1968 tripantu mu.

Ti peñi Albert Olugbebi, cüdauquelu Betel mu, trahulfi quiñeque hueche. Feichi feipieiñmu ñi duamniengen precursor especial norte püle Nigeria mapu mu. Petu acordaniequen chumngechi taiñ dungueteu taiñ peñi Olugbebi: “Eimün, com tamün nehuen, tamün tiempo, pepi cüdahuelafuimün ta Jehová huechengelu cai eimün. Mülei fentren cüdau tamün pepi femafel”. Iñche ayüfun profeta Isaías reque femal, amual cheu tañi huercüeteu Jehová. Feimu apolfiñ ti solicitud ñi precursor especialngerpual (Is. 6:8).

Mayo 1968 tripantu mu, huercüngen precursor especialngeal ti huaria Kano, norte püle mülelu Nigeria mu. Feichi mapu mu mülefui ti hueichan Biafra, tüfa coni 1967 ca afi 1970 tripantu. Rume fentren che lai, ca rume fentren che cutrancaumequei hueichan ñi duam mu. Fei hula, ca femngechi rupai este püle Nigeria mu. Cüme piuque mu quiñe peñi feipieneu tañi amunoal Kano mu. Huelu feipifiñ: “Mañumeyu tami raquiduamcülen iñche mu. Huelu Chau Jehová pile ñi amual üyeu, fei quisucünulayaeneu”.

MANELUUCÜLEN JEHOVÁ MU MÜLELU RUME HUEICHAN

Rume hueñancüleneu ñi peel Kano huaria mu. Ti hueichan apümcafi ti huaria. Amuldunguyaulu, quiñeque meu pequefuiñ lachi che, feiti langümngelu hueichan mu. Cuifi mu mülequefui fentren trahunche Kano huaria mu, huelu epe com pu peñi lefmahuingün. Rume pichilehueingün, ¿epe 15 peno? Ca rume llicalefuingün ca ngañhuadcülefuingün. Müna ayühuingün puulu huaria mu iñchiñ, cayu precursor especial. Taiñ yafültucufiel rume cümelcaeyu engün. Quellufiyiñ ñi huiño pepicayal ti trahun, amuldungual, yefaltucual tañi informe sucursal mu ca ñi huercülelngeal publicaciones.

Com pu precursor especial eluhuiyiñ tañi adümürpuafiel ti quehun hausa pingelu. Fentren che allcütuquefeiñmu dungufilu cai iñchiñ quisu engün tañi quehun mu. Huelu quiñeque religioso ayülafuingün taiñ amuldungumequen, feimu rume cuñiutucuuquefuiñ. Quiñe rupa, quiñe peñi iñchiu inaeyumu quiñe huentru yenielu cuchillo, huelu iñchiu doi matu lefmauyu. Rupalu rume cuñihun-ngechi dungu, Chau Jehová cuñiutucuniequeiñmu, chumngechi ñi feipin Salmo 4:8. Femngechi ñochiquechi tremcülei taiñ trahunche. Feula Kano huaria mu mülerpui 11 trahunche, doi 500 amuldunguquelu.

INANTUCUNGEIÑ NÍGER MAPU MU

Precursor especialngelu iñche Niamey huaria, Níger mapu mu.

Quiñeque cüyen rupalu tañi puhun Kano huaria mu, agosto cüyen 1968 tripantu mu, iñche ca caquelu epu precursor especial huercüngeiñ ñi müleal Niamey huaria mu. Fei tati doi fütra huaria ñi mülen República de Níger meu, África Occidental meu mülelu. Ngüneduamürpuiñ tüfachi mapu ñi doi arengen caquelu mapu mu. Mülei taiñ chaftuafiel ti are ca taiñ adümürpual frances dungun, fei ñi dunguqueel pu che feichi mu. Cüdaungelu rume femal tüfa, maneluucüleiñ Jehová mu. Pichilefulu rume iñchiñ feichi huaria mu, eluhuiyiñ taiñ amuldungual. Pichi rupalu müten, epe com che papeltuquelu Niamey huaria mu niei chi lifru taiñ quimeltucheal La verdad que lleva a vida eterna pingelu. Quiñeque che cüpaquefui taiñ eluafiel chi lifru.

Ngüneduamürpuiñ pu autoridadcülelu ayüquelafuingün pu Dunguquelu Ineingen Jehová. Julio cüyen 1969 tripantu mu, femngei ti hunen fütra trahun feichi mapu mu, ¿20 che peno acui? Epu che am fautizahualu, rume ayüucüleiñ. Huelu ti hunen antü acui ti policia ti fütra trahun mu taiñ catrütuaeteu. Pu precursor especial ca ti huitran-ngepaquechi loncolelu yengeiñ ti policia meu, fei ramtucangeiñ ca feipingeiñ ñi huiñotual cangelu antü. Taiñ catrütunoaeteu pu autoridad, ti hueupin pu fautizahualu hulngei quiñe ruca meu. Fei hula fautizangeingu quiñe leufü mu tañi penoaeteu caquelu che.

Quiñeque semana rupalu, ti Ministerio del Interior huemünentueiñmu ti pais mu, iñche ca caquelu quechu precursor especial. Elungeiñ epu antü taiñ tripayal Níger mapu mu quisuque taiñ plata mu. Femiyiñ, fei amuiñ Nigeria mülechi Betel ruca mu, fei mu huercüngeiñ caquelu mapu mu.

Iñche huercüngen quiñe pichi huaria Orisunbare pingelu, Nigeria mapu mu. Fei mu tripaiñ amuldungual quiñe pichi troquiñche iñchiñ ca quimeltucheal Biblia mu. Rupalu cayu cüyen, ca huercüngetun Níger mapu mu, feula iñche müten. Hue feipingelu tüfa, afmatulehuen ca raquiduamcülehuen, huelu cafei rume ayüniefun ñi huiño petuafiel tañi pu peñi ca lamngen Níger mapu meu.

Huiñotun Niamey huaria mu. Quiñe antü rupalu, quiñe che ngillacaquelu Nigeria mapu meu cüpalu ngüneduami iñche tañi testigongen, feimu ramtucadungueneu Biblia mu. Quimelelfiñ Biblia, fei eli tañi pütremtun ca tañi putun ca fautizahui. Fei hula, amuldunguyahun fill püle feichi mapu mu, femngechi ñochiquechi pu che allcütufi ti rüf dungu. Hue aculu iñche Níger mapu mu, 31 testigongefuiñ, huelu amutulu iñche, mülerpui 69.

“NEHUE CÜME QUIMLAIÑ CHUMNGECHI AMULEN CHI TRAHUNCHE GUINEA MAPU MU”

Diciembre cüyen 1977 tripantu mu, huiñotun Nigeria mapu mu ñi amual quiñe escuela cüla semana puhualu. Aflu chi escuela, ti loncolelu ti Troquiñche Adcünuquelu Betel ruca, Malcolm Vigo pingelu, elueneu quiñe carta cüpalu ti Betel Sierra Leona mapu mu. Quintuyauquefuingün quiñe peñi curengenolu, tremolelu ca dunguquelu ingles ca frances quehun tañi huitran-ngepaquechi loncoleal Guinea-Conakri mapu meu. “Feimu huercüngeimi ñi amual tüfachi escuela mu” pieneu ti peñi Vigo. Feipicünueneu ñi cüdaungeal conal feichi cüdau mu. Ca feipieneu: “Cüme raquiduamnge petu tami amunoal”, huelu feipifemfiñ: “Amuan müten, Jehová ta huercüeneu”.

Avion meu amun Sierra Leona mapu mu, fei trahuluhuiyiñ pu peñi engün Betel meu mülelu. Quiñe peñi ti Troquiñche Adcünuquelu Betel ruca feipieneu: “Nehue cüme quimlaiñ chumngechi amulen chi trahunche Guinea mapu mu”. Tüfachi Betel ruca adcünuquefui chi amuldungun cüdau Guinea mapu mu, huelu pepi dunguquelafuingün pu testigo fei mu mülelu, caiñetuumequelu am pu politico feichi mapu meu. Fentren rupa cüpa huercüingün quiñe peñi, huelu pepi femngelai ta tüfa. Feimu cai feipingen ñi amual Conakri fütra huaria Guinea mapu mu, fei ñi elungeal permiso ñi mülenagpual fei mu.

“Amuan müten, Jehová ta huercüeneu”

Puulu iñche Conakri huaria mu, trahuluhuiyu ti embajador Nigeria mapu engu. Feipifiñ ñi cüpa amuldungual Guinea mapu mu, huelu quisu feipieneu ñi femnoal. “Femülmi, carceltucungeafuimi cam doi huesaque dungu rupayafuimi” pieneu. “Huiñotunge Nigeria mapu mu, fei mu amuldungunge” pieneu, huelu iñche “mülean müten fau” pifiñ. Feimu ti embajador huirintuculelfi quiñe carta tati ministro del Interior Guinea mapu meu, fei tañi quelluaeteu iñche. Fei quellueneu llemai.

Pichi antü rupalu, huiñotun ti Betel ruca Sierra Leona mapu meu mülelu. Fei feipifiñ pu peñi chem tañi feipieteu ti ministro. Pu peñi rüncüpürai fente tañi ayühun. Chau Jehová ñi duam mu ti gobierno elueneu permiso tañi mülenagpual Guinea mapu mu.

Huitran-ngepaquechi loncolefulu Sierra Leona mapu mu.

Feichi 1978 puulu 1989 tripantu mu, huitran-ngepaquechi loncolen Guinea ca Sierra Leona mapu mu. Ca inalechi huitran-ngepaquechi loncolefun Liberia mapu mu. Ella puulu iñche, rume cutranquefun. Quiñeque mu, cutranquefun camapulen mu tañi huaria mu, huelu tañi pu peñi afeluuquelai ñi yenieaeteu iñche pital mu.

Quiñe rupa, contueneu quiñe rume huesa cutran malaria pingelu, cafei peñmangen cümau tañi pütra mu. Tremotulu iñche, quimürpun pu peñi quintuyauquefuingün cheu tañi rüngalngeal. Epe lafulu rume iñche, turpu feipilan tañi cüdahuelhuenoafel ta Jehová. Quimnien Chau Jehová müten rüf cuñiutucunieiñmu. Lafuliyiñ rume, quisu huiñomongeltuafeiñmu.

TAÑI DOMO CA IÑCHE MANELUUCÜLEYU JEHOVÁ MU MÜTEN

Feichi antü nieulu iñchiu 1988 tripantu mu.

Feichi 1988 tripantu mu, quimfiñ ta Dorcas, quiñe precursora ñom chengelu ca cüme hueniyefilu ta Chau Jehová. Niehuiyu Dorcas iñchiu, fei amulen iñche tañi huitran-ngepaquechi loncoleal. Dorcas com tañi piuque mu quelluqueneu, ca femquei fillque dungu tañi cüdahuelafiel ta Jehová. Tayu amual caquelu trahunche mu quiñeque mu mülefui taiñ namuntu amual 25 kilometro. Yenieyu tayu maleta ca caquelu chemcün. Doi camapu amualu iñchiu, quintuquefuyu chem transporte rume tayu yeaeteu. Fentren hora miyauquefuyu re fotrangechi rüpü mu ca huesalcalelu.

Rume fütra piuquengei Dorcas. Quiñeque mu, ngilarumequefuyu leufü apolelu cocodrilo mu. Quiñe rupa, quechu antü trecalelu iñchiu, puhuiyiñ quiñe leufü. Huelu huesañmalerquei ti cuicui, feimu canoa mu nomeyiñ. Tañi domo huitralu ñi tripayal ti canoa mu, ütrüfconi leufü mu, fei ñamconi ti co mu. Quisu ca iñche quim hueyel-lafuyu ca ti leufü fentren cocodrilo niefui, huelu mülefui quiñeque huechequeche ütrüftucuhuingün leufü meu tañi quelluafiel. Fentren pun nieyu huesaque peuma tüfachi dungu ñi rupan, huelu amulecayu tayu cüdaucülen.

Jahgift ca Eric quiñe regalo reque feleingu Jehová mu cüpalu.

Hue conlu 1992 tripantu, quiñe afmatun dungu quimürpuyu: ¡Dorcas niepüñeñcülerquei! ¿Mülepei mai tayu elcünual ti falin cüdau? Feipihuiyu: “Jehová elueyumu tüfachi pichiche”, feimu üitufiyu Jahgift, cüpa feipilu: “Jehová tañi regalo”. Rupalu meli tripantu, nierpuyu tayu fotüm Eric. Mür tayu pu püñeñ cüme regalo eluelumu Jehová. Jahgift cüdauquefui cheu ñi rulpadungungequem fillque publicacion Conakri huaria mu, ca Eric siervo ministerialngei.

Rupalu chi tripantu, tañi domo Dorcas pepi precursora especialngehuelai, huelu amulei ñi precursora regularngen petu pichicalu cai tayu pu püñeñ. Jehová ñi quellun mu, iñche amulen ñi precursor especialngen. Tremlu tayu pu püñeñ, Dorcas ca huiño precursora especialngetui. Famülque mu, mür misionerongeyu Conakri huaria mu.

JEHOVÁ MÜTEN CUÑIUTUCUNIEIÑMU

Rumel amuquen cheu tañi yeeteu ta Jehová. Fentrenque rupa tañi domo iñchiu pequeyu chumngechi Chau Jehová cuñiutucuqueiñmu ca cümelcaqueiñmu. Maneluuquelaiñ taiñ nieel mu, doi mai Jehová mu maneluucüleiñ. Femngechi eluuquelaiñ taiñ fill raquiduamcülenoal. Dorcas iñchiu pequeyu chumngechi Jehová müten rüf montulafeiñmu (1 Crón. 16:35). Rüf quimnien Chau Jehová cuñiutucuñmafi ñi mongen pu maneluuquelu quisu mu (1 Sam. 25:29).