A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, ediție îngrijită și revizuită de F. Danker, 2000, p. 576, 577, menționează Marcu 5:19 în definiția termenului „domn”, la sensul „apelativ al lui Dumnezeu”. În continuare, explică cu privire la folosirea acestui termen în Septuaginta (LXX): „Înlocuiește frecv. [frecvent] numele Yahweh din TM [Textul Masoretic]”.

Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Marcu 5:19 printre versetele în care este posibil ca termenul Kýrios să fie „folosit cu privire la Yahweh”.

The Gospel According to St Mark (The Greek Text With Introduction Notes and Indices), de Henry Barclay Swete, 1902, propune יהוה (YHWH, sau Tetragrama) ca variantă posibilă de redare.

The Interpretation of St. Mark’s Gospel, de R. Lenski, p. 216, spune cu privire la acest verset: „Ὁ Κύριος [Ho Kýrios] este Yahweh, numele dat în Vechiul Testament Dumnezeului legământului. . . . Omul acela și toți cei care aud mesajul lui trebuie să afle că Iehova a venit în ținutul lor și a făcut această faptă măreață prin slujitorul său Isus”.

În cartea The Principles and Practice of New Testament Textual Criticism, G. Kilpatrick include Marcu 5:19 printre versetele în care „Κύριος [Kýrios] = Yahweh”.

Complete Jewish Bible, de David Stern, 1998, redă termenul „ADONAI” cu majusculă și capităluțe în acest verset. În introducere, traducătorul explică: „Termenul «ADONAI» este folosit . . . oriunde am considerat, în calitate de traducător, că «kurios» [«kyrios»] este echivalentul grecesc al Tetragramei”.

The Gospel According to St. Mark: The Greek Text With Introduction, Notes, and Indexes, de Vincent Taylor, 1952, p. 285, spune că, în această ocurență, Kýrios (Domn) „este folosit cu privire la Dumnezeu”.

În cartea The Gospel According to Mark, 1858, Joseph Addison Alexander afirmă că, în opinia sa, „expresia ambiguă” „Domnul” din acest verset îl descrie pe Cristos. Totuși, el recunoaște în continuare că este posibil ca această expresie „să fi fost înțeleasă de ascultători în sens mai larg, ca referindu-se la Dumnezeu și făcând, probabil, aluzie mai ales la relația de legământ cu poporul său, reprezentată prin numele ebraic Iehova, al cărui echivalent, sau mai degrabă substitut, constant este (ο κύριος) Domnul atât în Septuaginta, cât și în Noul Testament”.

A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature, ediție îngrijită și revizuită de F. Danker, 2000, p. 576, 577, menționează Marcu 13:20 în definiția termenului „domn”, la sensul „apelativ al lui Dumnezeu”. În continuare, explică: „Fără art[icol] . . . , ca nume propriu”.

Lucrarea de referință Exegetical Dictionary of the New Testament, 1991, vol. 2, p. 329, 330, include Marcu 13:20 printre versetele în care Kýrios este „folosit cu privire la Yahweh”.

În cartea The Principles and Practice of New Testament Textual Criticism, G. Kilpatrick include Marcu 13:20 printre versetele în care „Κύριος [Kýrios] = Yahweh”.

The ‘Holy Scriptures’, de J. Darby, 1949, spune într-o notă de subsol aferentă termenului „Domnul” din acest verset: „Fără articol, «Iehova»”.

The Gospel According to St Mark (The Greek Text With Introduction Notes and Indices), de Henry Barclay Swete, 1902, propune יהוה (YHWH, sau Tetragrama) ca variantă posibilă de redare.

The Gospel According to St. Mark: The Greek Text With Introduction, Notes, and Indexes, de Vincent Taylor, 1952, p. 514, afirmă cu privire la această ocurență a lui Kýrios (Domn) în textul grecesc: „Aici, ideea care apare în multe scrieri apocaliptice, și anume că, în îndurarea Sa și de dragul celor aleși, Dumnezeu a scurtat perioada de necaz pentru omenire . . . este exprimată într-o manieră plină de forță”. Taylor continuă la pagina 515: „Utilizarea lui Κύριος nearticulat este caracteristică citatelor din [Vechiul Testament]”.

În The Gospel of Mark: An Expositional Commentary, 1994, p. 378, Edmond Hiebert face următorul comentariu referitor la Marcu 13:20: „Domnul, Iehova, Dumnezeul Vechiului Legământ, deține controlul absolut asupra a tot ce se întâmplă în lume și, în îndurarea sa, a stabilit o limită pentru acele zile”.

În The Gospel According to Mark, 1858, biblistul Joseph Addison Alexander scrie cu privire la Marcu 13:20: „Domnul, Dumnezeul Suveran, Iehova”.

The Companion Bible, cu note de E. Bullinger, tipărită în 1999, redă termenul „DOMNUL” cu majusculă și capităluțe în Marcu 13:20 și adaugă următoarea explicație în Apendicele 98: „Folosit cu referire la Iehova . . . și scris «DOMNUL» peste tot”.

The Holy Bible, Containing the Authorized Version of the Old and New Testaments, de J. Conquest, 1841, redă termenul „DOMNUL” cu majuscule în Marcu 13:20.

Următoarele traduceri în limba engleză nu folosesc termenul „Domnul”, ci „Dumnezeu” în Marcu 13:20: Complete Jewish Bible, A Translator’s Translation of the New Testament, The Expanded Bible și The Word New Century Version, New Testament.

A Translator’s Handbook on the Gospel of Mark, editată de Societatea Biblică Unită, spune referitor la acest verset: „«Domnul»: aici, fără îndoială, Dumnezeu”.