SITUAŢIA descrisă de Kari nu este una singulară. Potrivit unei organizaţii caritabile britanice axate pe probleme de sănătate mintală, 1 din 5 angajaţi britanici a declarat că, pe parcursul carierei profesionale, sănătatea fizică i-a fost afectată de stres, iar presiunile de nesuportat l-au făcut pe 1 din 4 să plângă la locul de muncă. Numărul prescripţiilor medicale eliberate pentru antidepresive a cunoscut o creştere fără precedent pe parcursul unui singur an din perioada actualei recesiuni economice.

Ce vă stresează?

• Nesiguranţa – financiară sau de altă natură

• Un program foarte încărcat

• Conflicte interpersonale

• O experienţă traumatizantă

Cum vă afectează stresul?

• Probleme de sănătate

• Epuizare afectivă

• Tulburări de somn

• Depresie

• Deteriorarea relaţiilor

 Stresul activează un uluitor sistem al organismului uman, un sistem de reacţie la situaţiile de urgenţă. Hormonii eliberaţi în perioade de stres accelerează respiraţia şi ritmul cardiac şi măresc presiunea arterială. În plus, rezerve considerabile de celule sanguine şi de glucoză pătrund în fluxul sanguin. Aceste reacţii în lanţ ne pregătesc pentru a înfrunta stresorul, sau factorul care cauzează stresul. După ce factorul respectiv dispare, organismul revine, de regulă, la normal. Dacă el însă persistă, starea de anxietate sau de tensiune se poate croniciza, asemenea unui motor care rămâne turat. De aceea, este vital să învăţăm să facem faţă stresului, deoarece de aceasta depinde sănătatea noastră fizică, dar şi cea mintală.

Stresul în sine nu este neapărat dăunător. Iată ce a precizat Asociaţia Americană de Psihologie: „Pentru corpul uman, stresul este asemenea tensiunii în care se află coarda de vioară: dacă tensiunea este prea mică, sunetul emis va fi tern şi aspru; dacă tensiunea este prea mare, sunetul va fi strident sau coarda se va rupe. Stresul poate fi sărutul morţii ori sarea şi piperul vieţii. Totul depinde de modul în care este gestionat”.

Reacţia oamenilor la stres depinde în mare măsură de temperament şi de starea de sănătate, care variază mult de la un individ la altul. Prin urmare, ceea ce este stresant pentru cineva s-ar putea să nu fie şi pentru altcineva. De exemplu, pe unii programul zilnic îi stresează extrem de mult. Starea lor de tensiune este atât de mare, încât nu reuşesc să se relaxeze sau să înfrunte situaţiile de urgenţă ce pot apărea.

Pentru a „înfrunta” stresul cronic, unii se îndreaptă spre alcool, droguri sau tutun. Alţii adoptă obiceiuri alimentare anormale ori stau pasivi în faţa televizorului sau a calculatorului – obiceiuri ce nu rezolvă problema de fond, ci, dimpotrivă, o agravează. Aşadar, cum putem învăţa să gestionăm corect stresul?

Mulţi oameni au reuşit să facă faţă stresului vieţii aplicând sfaturile practice ale Bibliei. Ar putea aceste sfaturi înţelepte, care s-au dovedit utile în cazul multora, să vă fie utile şi vouă? Să analizăm întrebarea în lumina a patru cauze comune ale stresului.

 1 NESIGURANŢĂ

Niciunul dintre noi nu se bucură de siguranţă absolută. „Timpul şi evenimentele neprevăzute [ne] ajung pe toţi”, afirmă Biblia (Eclesiastul 9:11). Cum puteţi face faţă sentimentelor de nesiguranţă? Încercaţi următoarele sugestii.

• Împărtăşiţi-i îngrijorările voastre unui membru al familiei sau unui prieten în care aveţi încredere. Studiile arată că sprijinul oferit de cei dragi constituie de cele mai multe ori o ocrotire împotriva tulburărilor asociate stresului. Într-adevăr, „un tovarăş adevărat iubeşte tot timpul şi este un frate care s-a născut pentru ziua necazului” (Proverbele 17:17).

• Nu stăruiţi cu mintea asupra unor scenarii catastrofale. Un asemenea mod de a gândi nu face decât să vă epuizeze pe plan afectiv. Şi s-ar putea ca lucrurile de care vă temeţi să nu se întâmple niciodată! Pe bună dreptate, Biblia ne îndeamnă: „Nu vă îngrijoraţi niciodată pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine va avea îngrijorările ei” (Matei 6:34).

• Folosiţi-vă de puterea rugăciunii. ‘Aruncaţi-vă toate îngrijorările asupra lui Dumnezeu, pentru că el se interesează de voi’, se spune în 1 Petru 5:7. Dumnezeu îşi arată grija faţă de noi oferindu-ne pace lăuntrică şi asigurându-ne că ‘nu-i va părăsi’ niciodată pe cei care se îndreaptă cu sinceritate spre el pentru a primi mângâiere şi sprijin în timp de necaz (Evrei 13:5; Filipeni 4:6, 7).

2 UN PROGRAM ÎNCĂRCAT

Un program zilnic aglomerat – navetă, muncă, studiu, îngrijirea copiilor ori a părinţilor în vârstă – poate menţine nivelul stresului foarte ridicat. Probabil că, nici dacă aţi vrea, n-aţi putea scoate din program vreuna dintre aceste activităţi (1 Timotei 5:8). Ce puteţi face deci?

• Încercaţi să vă rezervaţi timp pentru a vă relaxa şi a vă odihni suficient. Iată ce sfătuieşte Biblia: „Mai bine o mână plină de odihnă decât două mâini pline de trudă şi goană după vânt” (Eclesiastul 4:6).

• Stabiliţi-vă corect priorităţile şi duceţi o viaţă simplă (Filipeni 1:10). Gândiţi-vă ce aţi putea face pentru a vă simplifica viaţa, probabil reducând cheltuielile sau timpul petrecut la muncă (Luca 21:34, 35).

Kari, citat la începutul articolului, şi-a reanalizat viaţa. „Mi-am dat seama că aveam un stil de viaţă egoist”, a scris el. Şi-a vândut firma şi a căutat un serviciu care să-i permită să petreacă mai mult timp acasă. El recunoaşte: „Nivelul nostru de trai a scăzut puţin, dar eu şi soţia mea nu mai suntem într-un stres continuu ca înainte şi petrecem mai mult timp cu familia şi cu prietenii noştri. N-aş da pacea interioară pe care o am acum pe nicio afacere profitabilă”.

 3 CONFLICTE INTERPERSONALE

Conflictele cu alţii, mai ales cele de la locul de muncă, pot fi foarte stresante. Dacă vă confruntaţi cu astfel de dificultăţi, aveţi mai multe modalităţi de a le rezolva.

• Dacă cineva vă supără, încercaţi să vă păstraţi calmul. Nu puneţi paie pe foc. „Un răspuns blând îndepărtează furia, dar un cuvânt care provoacă durere stârneşte mânia”, se spune în Proverbele 15:1.

• Încercaţi să rezolvaţi neînţelegerile în particular şi în mod respectuos, acordându-i demnitate celeilalte persoane (Matei 5:23-25).

• Străduiţi-vă să-i înţelegeţi sentimentele şi punctul de vedere. Aceasta vă va ajuta să vă puneţi în locul ei şi, ca urmare, veţi reuşi ‘să fiţi înceţi la mânie’ (Proverbele 19:11). De asemenea, veţi reuşi să vă vedeţi aşa cum vă vede ea.

• Încercaţi să iertaţi. Dispoziţia de a ierta nu este doar o calitate frumoasă, ci şi un bun medicament. Potrivit unui studiu efectuat în 2001, „o atitudine neiertătoare măreşte considerabil” ritmul cardiac şi presiunea arterială, în timp ce o atitudine iertătoare reduce stresul (Coloseni 3:13).

4 EXPERIENŢE TRAUMATIZANTE

Viaţa lui Nieng, din Cambodgia, a fost marcată de numeroase tragedii. În anul 1974, ea a fost rănită într-o explozie ce a avut loc într-un aeroport. Anul următor, cei doi copii, mama şi soţul ei au murit. În 2000, casa şi tot ce avea au ars într-un incendiu, iar trei ani mai târziu, al doilea soţ al ei s-a stins din viaţă. Copleşită de durere, Nieng a vrut să se sinucidă.

Cu toate acestea, Nieng a găsit o modalitate de a face faţă situaţiei. Asemenea lui Kari, ea a studiat Biblia, iar cele învăţate i-au adus atât de multe foloase, încât a dorit să-şi folosească timpul pentru a-i ajuta şi pe alţii să se bucure de sfaturile practice ale Bibliei. Povestea ei confirmă rezultatele unui studiu efectuat în 2008 de câţiva cercetători britanici. O modalitate de a dezvolta „rezistenţă în faţa stresului”, au constatat ei, este aceea de „a le dărui ceva . . . altora”, sfat pe care Biblia l-a dat cu mult timp în urmă (Faptele 20:35).

Nieng a dobândit şi speranţa sigură că, în viitor, problemele ce provoacă în prezent atâta suferinţă vor dispărea, iar pe tot pământul „va fi belşug de pace” (Psalmul 72:7, 8).

O speranţă reală şi înţelepciunea de a face faţă numeroşilor factori de stres ai vieţii cotidiene sunt de nepreţuit şi se găsesc în paginile Bibliei. Milioane de oameni au tras deja foloase din examinarea acestei cărţi unice, cu totul remarcabile. Şi voi puteţi trage foloase.