Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te aupururaa i to tatou na metua ruhiruhia?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te aupururaa i to tatou na metua ruhiruhia?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Ia paari te mau tamarii e hopoia faufaa ta ratou no te aupuru i to ratou na metua ruhiruhia. Te parau ra te Bibilia i te mau tamarii tei paari ia “faaite i te tura e au i te Atua i roto i to ratou iho utuafare, ma te faahoˈi atu i te mea e au i to ratou mau metua . . . , o te mea maitai hoi i te aro o te Atua.” (Timoteo 1, 5:4) Ia aupuru te mau tamarii i to ratou na metua ruhiruhia, te auraro atoa ra ratou i te faaueraa tumu Bibilia no nia i te faaturaraa i to ratou na metua.—Ephesia 6:2, 3.

 Aita e faaueraa taa maitai i roto i te Bibilia no nia i te aupururaa i te mau metua ruhiruhia. Tera râ, te horoa ra te Bibilia i te mau hiˈoraa o te mau tane e vahine faaroo tei amo i teie hopoia. Te horoa atoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa tano o te nehenehe e tauturu i te feia e aupuru ra i to ratou na metua ruhiruhia.

 I tahito ra, mea nafea te tahi mau mero o te utuafare i te aupururaa i te metua ruhiruhia?

 Ia au i te tupuraa, e rave rau raveraa.

  •   Ua ora atea Iosepha i to ˈna metua tane ruhiruhia o Iakoba. I to Iosepha neheneheraa, ua faaoti oia i te rave ia Iakoba i pihaiiho ia ˈna. Ua horoa oia i te hoê fare, te maa e ua aupuru i to ˈna metua tane.—Genese 45:9-11; 47:11, 12.

  •   Ua haere Ruta e faaea i te fenua a to ˈna metua vahine hoovai e ua ohipa noa oia no te aupuru ia ˈna.—Ruta 1:16; 2:2, 17, 18, 23.

  •   Hou Iesu a pohe ai ua maiti oia i te hoê taata no te aupuru i to ˈna metua vahine, o Maria, e au ra e ua riro mai oia ei vahine ivi.—Ioane 19:26, 27. a

 Eaha te mau aˈoraa tano i roto i te Bibilia e nehenehe e tauturu i te feia e aupuru ra i to ratou metua ruhiruhia?

 Te vai ra te mau faaueraa tumu Bibilia o te nehenehe e tauturu i te feia e aupuru ra i to ratou metua ruhiruhia ia faaruru i te tahi mau taime i te rohirohi i te pae tino e te pae feruriraa.

  •   A faatura i to outou mau metua.

     Eaha ta te Bibilia e parau ra: “A faatura i to metua tane e to metua vahine.”—Exodo 20:12.

     Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa? A faaite i te faatura i to outou na metua ma te vaiiho ia ratou ia faatere i to ratou iho oraraa mai ta ratou e hinaaro. Mai te peu e nehenehe, a vaiiho ia ratou ia rave i ta ratou iho mau faaotiraa no nia i te huru aupururaa. E i te hoê â taime, a faaite i te faatura ia ratou ma te rave i ta outou e nehenehe no te tauturu ia ratou.

  •   A tamata i te taa ia ratou e a tatarahapa.

     Eaha ta te Bibilia e parau ra: “Oia mau, i te feruriraa haroˈaroˈa e ore ai te hoê taata e riri hanoa, e mea nehenehe ia ore oia ia tâuˈa i te hara.”—Maseli 19:11.

     Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa? Mai te peu e parau te tahi metua ruhiruhia i te hoê parau au ore aore ra e au ra eita oia e faaite ra i te mauruuru no te mau mea ta outou e rave ra, a ui ia outou iho: “Mai te aha to ˈu huru mai te peu o vau tera i mua i teie mau haafifiraa?” Ia tamata outou i te taa ia ratou e i te tatarahapa, e nehenehe outou e ape i te mau tupuraa fifi mau.

  •   A ani te tauturu.

     Eaha ta te Bibilia e parau ra: “E ore te mau opuaraa e tupu ia ore ia anihia te manaˈo, e tupu râ te reira mea rahi anaˈe te taata aˈo.”—Maseli 15:22.

     Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa? A feruri nafea ia haamâmâ i te mau fifi i te pae ea a to outou na metua. A imi i te mau tauturu e vai ra i to outou vahi. A paraparau e te tahi atu o tei aupuru i to ratou na metua ruhiruhia. Mai te peu e taeae e e tuahine to outou, a putuputu i te utuafare no te aparau no nia i te mau hinaaro a to outou na metua, nafea ia aupuru ia ratou e nafea ia tatuhaa i te ohipa.

    A putuputu i te utuafare no te aparau no nia i te mau hinaaro a to outou na metua

  •   A faaite i te aau faahaihai.

     Eaha ta te Bibilia e parau ra: “Te paari, tei te feia aau faahaihai ïa.”—Maseli 11:2.

     Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa? A farii i to oe mau otia. Ei hiˈoraa, e otia to te mau taata atoa no te taime e te puai. E ohipa teie mau otia i nia i te mau mea ta outou e nehenehe e rave no to outou mau metua. Mai te peu eita e haere ia outou ia horoa i te hinaarohia no te aupuru i to outou metua ruhiruhia, a ani i te tauturu no ǒ mai i te tahi atu mero o te utuafare aore ra te feia tera ta ratou ohipa.

  •   A haapao ia oe iho.

     Eaha ta te Bibilia e parau ra: “Aita . . . e taata i hae aˈenei i to ˈna iho tino, e faatamaa râ e e aupuru oia i te reira.”—Ephesia 5:29.

     Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa? Noa ˈtu e hopoia ta outou no te aupuru i to outou na metua, e titau-atoa-hia ia outou ia aupuru ia outou iho e to outou utuafare mai te peu ua faaipoipohia outou. Titauhia ia outou ia tamaa maitai. A rave i te taime no te faafaaea e no te taoto. (Koheleta 4:6) Ia nehenehe, a rave i te taime no outou. Ma te rave i teie mau mea, e maitai atu â outou i te pae feruriraa e i te pae tino no te aupuru i to outou mau metua.

 Te parau ra anei te Bibilia ia aupuruhia te mau metua ruhiruhia i te fare metua aore ra i te fare o te mau tamarii?

 Aita te Bibilia e horoa ra i te aratairaa taa maitai no nia i te aupururaa i te metua ruhiruhia i te fare metua aore ra i te fare o te mau tamarii. E maiti te tahi mau utuafare ia rave maoro i to ratou metua ia ratou ra. Ia tae râ i te hoê taime, mea au aˈe paha no te mau metua ia haere e ora i te tahi fare no te ruau. E amui paha te utuafare no te faaoti eaha te mea maitai aˈe no te taatoaraa.—Galatia 6:4, 5.

a Ia au i teie aamu, te faaite ra te tahi hiˈopoaraa Bibilia: “Eita e ore mea maoro to Iosepha [te tane faaipoipo a Maria] i te poheraa, e na Iesu i aupuru ia ˈna. I teie nei, a fatata ai oia i te pohe, na vai e aupuru ia Maria? . . . Te haapii mai ra ïa te Mesia i te mau tamarii ia haapao maitai i to ratou mau metua.”—The NIV Matthew Henry Commentary in One Volume, api 428-429.