Eaha to roto?

Mea ino anei ia puhipuhi i te avaava?

Mea ino anei ia puhipuhi i te avaava?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Aita te Bibilia e faahiti roa ra no nia i te avaava a. Tera râ, maoti te mau irava Bibilia, ua ite tatou eita te Atua e farii i te mau peu o te tuino i to tatou tino aore ra ea mai te puhipuhiraa i te avaava.

  •   Mea faufaa te ora. Na te Atua “e horoa na te taata atoa i te ora e te aho.” (Ohipa 17:24, 25) I te mea no ǒ mai te ora i te Atua, eiaha ïa tatou e rave i te tahi noa ˈˈe mea o te haafifi ia tatou mai te puhipuhiraa i te avaava. O te avaava te tahi tumu rahi e pohe oioi ai te taata na te ao atoa nei.

  •   Te here i to tatou taata tupu. “Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.” (Mataio 22:39) Aita te feia o te puhipuhi ra i te avaava i te vahi taata e faaite ra i te here. Ia tamau hoi te taata i te hauˈa i te au auahi avaava, e roo-atoa-hia ratou i te mau maˈi mai te mea ra e ua puhipuhi roa ratou i te avaava.

  •   E titauhia ia moˈa tatou i te aro o te Atua. Te parau ra te Bibilia ia pûpû i to tatou tino “ei tusia ora e te moˈa e te au i te Atua.” (Roma 12:1) Te faaitoito atoa mai ra te Bibilia: “E tamâ anaˈe ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e o te feruriraa, e ia moˈa roa ˈtu â tatou a mǎtaˈu ai i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1) Aita tatou i fanauhia mai e te hinaaro e puhipuhi i te avaava. Ia hinaaro tatou e riro ei taata moˈa i te aro o te Atua, eiaha ïa tatou e puhipuhi i te avaava. E haaviivii e e tuino hoi tera peu i to tatou tino.

Eaha te manaˈo o te Atua i te paka aore ra i te tahi atu raau taero?

 Aita te Bibilia e faahiti roa ra i te raau taero mai te paka. Maoti râ te mau irava Bibilia, e taa ia tatou i to te Atua manaˈo i teie mau peu iino e te mâha ore. Taa ê atu i te mau irava Bibilia i horoahia na mua ˈtu, teie atoa te titauhia ia haapao:

  •   Te faufaaraa ia maitai noa to tatou feruriraa. Te parau ra te Bibilia: “Ia here oe ia Iehova to oe Atua . . . ma to oe manaˈo atoa.” (Mataio 22:37, 38) Te na ô atoa ra: “A rave i te mau mea atoa ma te feruriraa maitai.” (Petero 1, 1:13) E haafifi te raau taero i te feruriraa o te taata e e rave rahi tei riro roa mai ei tîtî na te reira. I roto i to ratou feruriraa, aita ˈtu mea faufaa, maori râ te imiraa i te ravea e noaa mai ai ta ratou raau taero. Mea fifi roa ïa no ratou ia faatupu i te feruriraa maitai.—Philipi 4:8.

  •   Te auraroraa i te ture. Te faaue ra te Bibilia ia “faaroo i te mau faatereraa e te feia mana.” (Tito 3:1) Mea taa ê te ture no nia i te raau taero i tera e tera fenua. Ia mauruuru mai te Atua, mea titauhia ia auraro tatou i te ture o te fenua.—Roma 13:1.

a E ô atoa mai te parau o te puhipuhiraa i te avaava ovirihia e tei tuu-atoa-hia i roto i te paipu. E tano atoa teie mau irava no te auauraa i te rauere e hamanihia ˈi te avaava, te hutiraa i te avaava, te faaohiparaa i te avaava uira te vai ra te nicotine i roto, e te tahi atu mau faanahoraa mai te reira te huru.