Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te paraparauraa na roto i te mau reo ěê?

Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te paraparauraa na roto i te mau reo ěê?

Te pahonoraa a te Bibilia

 “Paraparau na roto i te mau reo ěê,” e aravihi teie tei horoahia i te mau Kerisetiano i te senekele matamua. Na roto i teie semeio, ua noaa ia ratou ia paraparau i te hoê reo ta ratou hoi i ore i haapii aˈenei. (Ohipa 10:46) Ua ohie ïa te feia i te taa maitai i ta ratou e faaroo ra. (Ohipa 2:4-8) E ô te aravihi e paraparau na roto i te mau reo ěê ta te Atua i horoa na vetahi mau Kerisetiano o te senekele matamua.—Hebera 2:4; Korinetia 1, 12:4, 30.

 Ihea e afea te paraparauraa na roto i te mau reo ěê i te haamataraa?

 Ua tupu teie semeio i Ierusalema, i te mahana o te Oroa Penetekose 33. I taua mahana ra, a putuputu ai piri i te 120 taata, “î aˈera ratou pauroa i te varua moˈa, e haamata ˈtura i te paraparau na roto i te mau reo ěê.” (Ohipa 1:15; 2:1-4) Tairuru maira te hoê nahoa “no te mau fenua atoa” e maere ihora ratou i to ratou faarooraa “i to ratou iho reo e paraparauhia ra e te mau pǐpǐ.”—Ohipa 2:5, 6.

 Eaha te fa?

  1.   No te faaite e te turu ra te Atua i te mau Kerisetiano. I tahito ra, ua horoa te Atua i te mau semeio no te haapapu e te turu ra o ˈna i ta ˈna mau tavini taiva ore mai ia Mose. (Exodo 4:1-9, 29-31; Numera 17:10) Tera te fa o te paraparauraa na roto i te mau reo ěê, oia hoi te haapapuraa e te turu ra te Atua i te mau Kerisetiano matamua. Ua papai te aposetolo Paulo: “E tapao noa te mau reo ěê no te feia aita e tiaturi ra ia Iesu, eiaha râ no tei tiaturi.”—Korinetia 1, 14:22.

  2.   Ia nehenehe te mau Kerisetiano e faaite papu no nia i te Atua. Ua parau te feia tei faaroo i te mau pǐpǐ a Iesu i te mahana o te Penetekose: “Te faaroo nei tatou ia ratou ia paraparau na roto i to tatou reo i te mau mea faahiahia a te Atua.” (Ohipa 2:11) Te vai ra râ te tahi atu fa o teie semeio, ia nehenehe ïa te mau Kerisetiano e “faaite papu” no nia i te Atua e “e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ” mai ta Iesu i faaue ia ratou. (Ohipa 10:42; Mataio 28:19) I taua mahana ra, piri i te 3 000 taata tei amuihia mai i te mau pǐpǐ i to ratou iteraa i teie semeio.—Ohipa 2:41.

 E vai noa anei teie aravihi e paraparau na roto i te mau reo ěê?

 Eita. Ua vai te mau ô ta te varua moˈa e faatupu, mai te paraparauraa na roto i te mau reo ěê no te hoê noa taime poto. Ua tohu te Bibilia: “Area te ô e tohu, e faaorehia, e te mau reo ěê, e mou ïa.”—Korinetia 1, 13:8.

 Afea te reira i te faaore-raa-hia?

 E fanaˈo te mau Kerisetiano i te mau ô o te varua moˈa na roto i te tuuraa rima a te mau aposetolo. (Ohipa 8:18; 10:44-46) E au ra e te feia i fanaˈo i te varua moˈa na roto i te mau aposetolo, aita ta ratou i nehenehe e tufa i te reira i te tahi atu taata. (Ohipa 8:5-7, 14-17) Ei hiˈoraa, e nehenehe te feia mana e horoa na te hoê taata i te parau faatia no te faahoro i te pereoo. Eita râ taua taata ra e nehenehe e na reira no te tahi atu. Hoê â huru no te aravihi e paraparau na roto i te mau reo ěê. Ua ore te reira i te poheraa te mau aposetolo e te feia tei fanaˈo i tera ô.

 E nehenehe anei e paraparau na roto i te mau reo ěê i teie mahana?

 Ua ore te ô e paraparau na roto i te mau reo ěê i te hopea o te senekele matamua. Aita hoê aˈe taata te nehenehe e haapapu e ua fanaˈo oia i te varua o te Atua no te paraparau na roto i te mau reo ěê. a

 E nafea ia ite o vai te mau Kerisetiano mau i teie mahana?

 Ua parau Iesu na te here haavare ore e faaite o vai ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 13:34, 35) Hoê â manaˈo ta te aposetolo Paulo i faahiti. Ua parau hoi o ˈna e na te here e haapapu o vai te mau Kerisetiano mau. (Korinetia 1, 13:1, 8) Ua faahiti hoi o ˈna: “Area te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu, o te here ïa.” Te auraa, maoti te varua moˈa o te Atua e faatupu ai te mau Kerisetiano i te here.—Galatia 5:22, 23.

a I nia i te jw.org, a hiˈo i te tumu parau “Paraparau na roto i te mau reo ěê: Te hoê ô no ǒ mai i te Atua.” (Farani)