Eaha to roto?

Eaha te Ture auro?

Eaha te Ture auro?

Te pahonoraa a te Bibilia

 Aita te parau “Ture auro” i papaihia i roto i te Bibilia. Tera râ, e rave rahi o te faaohipa ra i teie parau no te faahiti i te hoê huru haerea ta Iesu i haapii. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia te mouˈa, ua parau Iesu: “Te mau mea atoa . . . ta outou e hinaaro ia rave te taata no outou, a rave atoa ïa no ratou.” (Mataio 7:12; Luka 6:31) Ua faahiti-atoa-hia te Ture auro mai tera: “O ta outou e hinaaro ia rave vetahi i nia ia outou, ia na reira atoa ïa outou.”—Encyclopedia of Philosophy.

 Eaha te auraa o te Ture auro?

 Te faaitoito ra te Ture auro ia tatou, ia rave tatou i nia ia vetahi mai ta tatou e hinaaro ia ravehia i nia ia tatou. Ei hiˈoraa, mea au na te rahiraa taata ia na reirahia ratou ma te tura, ma te mǎrû e ma te here. Oia atoa, ia “na reira atoa ˈtu ïa” tatou ia vetahi ê.—Luka 6:31.

 No te aha mea faufaa te Ture auro?

 E nehenehe outou e faaohipa i te Ture auro i roto e rave rahi tupuraa, ei hiˈoraa, e nehenehe te reira . . .

 Hoê â huru te manaˈo tumu ta te Ture auro i ta tatou i matau i te ite i roto i te Faufaa Tahito. Teie ture a Iesu no nia i te haerea, “o ta te Ture ïa [o na pae buka matamua o te Bibilia] e ta te mau papai a te mau peropheta [te mau buka parau tohu] e haapii mai ra.” (Mataio 7:12) Te auraa, te vai ra i roto i te Ture auro te haapotoraa faufaa mau o te Faufaa Tahito: a here i to oe taata tupu.—Roma 13:8-10.

 Te Ture auro te auraa anei ia tiai noa tatou ta vetahi ê e nehenehe e horoa mai?

 Aita. Ua niu-noa-hia te Ture auro i nia i te horoaraa. I to Iesu faahitiraa i te Ture auro, ua parau oia e nafea tatou eiaha noa i te taatoaraa o te taata, oia atoa râ i to tatou enemi. (Luka 6:27-31, 35) No reira, te faaitoito ra te Ture auro i te taata ia faaite i te maitai i nia i te taatoaraa.

 Nafea outou e nehenehe ai e faaohipa i te Ture auro?

  1.  1. A hiˈo haere. A hiˈo maitai i te feia ati aˈe ia outou. Ei hiˈoraa, te ite ra paha outou e te fifi ra te hoê taata no te amo i ta ˈna pute maa, ua faaroo outou e ua tapeahia hoê o to outou taata tapiri i te fare maˈi aore ra ua ite outou ua ahoaho hoê o to outou hoa ohipa. Ia imi outou “i to vetahi ê maitai,” e ravea tera no te tauaparau aore ra no te tauturu atu.—Philipi 2:4.

  2.  2. A faaite i te aumihi. A feruri na o outou aˈe tera. Eaha to outou huru mai te peu tei roto outou i te hoê â tupuraa? (Roma 12:15) Ia tamata outou i te ite i te huru aau o vetahi ê, e turai paha te reira ia outou ia tauturu atu ia ratou.

  3.  3. A vai aifaito noa. Mea taa ê tatou pauroa. Te mea ta vetahi ê e hinaaro ia ravehia no ratou e ere paha tera ta outou e hinaaro ra ia ravehia no outou. No reira, i rotopu i te mau mea ta outou e nehenehe e rave, a maiti eaha ta ratou e hinaaro ia rave outou no ratou.—Korinetia 1, 10:24.