Eaha to roto?

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e faatupu i te tahi mau oroa?

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e faatupu i te tahi mau oroa?

 E nafea te mau Ite no Iehova e ite ai e farii te Atua i te tahi oroa aore ra eita?

 Hou a rave ai i te hoê faaotiraa no nia i te tahi oroa, e hiˈo te mau Ite no Iehova i te manaˈo o te Bibilia. Te ofati mau ra te tahi mau oroa i te mau faaueraa tumu Bibilia. I roto i tera tupuraa, eita te mau Ite no Iehova e apiti atu. No te tahi atu mau oroa, na te Ite no Iehova tataitahi e rave i ta ˈna iho faaotiraa ma te faaitoito i te “tapea noa i te hoê manaˈo haava maitai i te aro o te Atua e o te taata.”—Ohipa 24:16.

 Teie te tahi mau uiraa ta te mau Ite no Iehova e feruri hou a faaoti ai e faatupu i te tahi oroa. a

  •   Ua niuhia anei te oroa i nia i te hoê haapiiraa o te ore e tu i te Bibilia?

     Aratairaa Bibilia: “‘A haere ê mai i rapae mai rotopu mai ia ratou, e a faataa ê mai ia outou’ te na reira mai ra Iehova, ‘atira i te tapea i te mea viivii.’”—Korinetia 2, 6:15-17.

     No te faataa ê roa mai ia ratou i te mau haapiiraa viivii i te pae varua, oia hoi o te ore e tuati i ta te Bibilia e parau ra, eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau oroa e itehia ˈi te mau mea i muri nei.

     Te mau oroa niuhia i nia i te tiaturiraa aore ra te haamoriraa i te tahi atu mau atua. Ua parau Iesu: “O Iehova to oe Atua ta oe e haamori, e ia ˈna anaˈe e pûpû ai oe i te hoê taviniraa moˈa.” (Mataio 4:10) Te pee nei te mau Ite no Iehova i teie faaararaa. Eita ïa ratou e faatupu i te Noela, te Pakate aore ra te 1 no Me, i te mea ua niuhia teie mau oroa i nia i te haamoriraa i te mau atua taa ê atu ia Iehova. Eita atoa ratou e apiti i teie mau oroa i muri nei.

    •  Kwanzaa. No roto mai te iˈoa Kwanzaa “i te hoê parau reo Swahili (matundaya kwanza) o ‘oho matamua’ te auraa. No roto mai teie oroa i te mau oroa auhuneraa matamua faatupuhia i Afirika.” (Encyclopedia of Black Studies) No vetahi, aita tera oroa i taaihia i te faaroo. Te faaau nei râ te hoê buka i tera oroa i te hoê oroa no Afirika i reira te mau oho matamua “e pûpûhia ˈi i te mau atua e te mau tupuna no te haamauruuru ia ratou . . . Hoê â huru feruriraa haamauruuru te itehia i roto i te Kwanzaa. Haamauruuru no te mau maitai o te oraraa vaiihohia mai e te mau tupuna.”—Encyclopedia of African Religion.

      Kwanzaa

    •  Te oroa faatupuhia i Tetepa aore ra Atopa. E parauhia teie oroa fête de la mi-automne i reira e “faahanahanahia ˈi te ruahine o te avaˈe.” (Holidays, Festivals, and Celebrations of the World Dictionary) I tera oroa, “e tuturi te mau vahine o te faaea i te fare i mua i te ruahine.”—Religions of the World—A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices.

    •  Norouz (Nowruz). ‘No roto mai teie oroa i te haapaoraa a Zoroastre. Hoê teie o te mau mahana moˈa roa ˈˈe o te tarena o tera haapaoraa. I tera mahana, i te avatea, e faatupuhia te oroa no te hoˈiraa mai o te varua o te avatea parauhia Rapithwin. Ua manaˈohia hoi e ua tapea te varua o te tau toˈetoˈe ia ˈna i raro aˈe mai i te fenua i te mau avaˈe toˈetoˈe.’—United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization.

    •  Shab-e-Yalda. Ia au i te hoê buka no nia i te fenua Peresia, “ua taai-mau-hia teie oroa i te haamoriraa a Mithra,” te atua o te maramarama. (Sufism in the Secret History of Persia) Te manaˈo atoa nei vetahi e ua taaihia teie oroa i te haamoriraa i te mau atua o te mahana a to Roma e to Heleni. b

    •  Thanksgiving. Mai te Kwanzaa, ua niuhia teie oroa i nia i te mau oroa auhuneraa tahito o tei faahanahana i te mau atua rau. A nuu ai te tau, “ua ravehia teie mau peu tutuu e te Ekalesia.”—A Great and Godly Adventure—The Pilgrims and the Myth of the First Thanksgiving.

     Te mau oroa tei niuhia i nia i te peu tahutahu aore ra te tiaturiraa i te manuïa. Te parau ra te Bibilia no te feia “e faanaho ra i te tahi amuraa maa no te atua o te Manuïa” e tei rotopu ratou i “te feia e faarue ra ia Iehova.” (Isaia 65:11) Eita ïa te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau oroa i muri nei:

    •  Te po o te Kupala. Te na ô ra te hoê buka: “Ia au i tei tiaturihia, i te po o te Kupala, e matara mai te mana o te natura. O te feia manuïa e te itoito noa te nehenehe e haavî i te reira.” (The A to Z of Belarus) I te omuaraa, e oroa teie no ǒ mai i te nunaa ěê te faatupuhia i Tiunu. Teie râ, ia au i te tahi atu buka, “i to te feia nunaa ěê fariiraa i te Kerisetianoraa, ua amuihia tera oroa i te oroa a te Ekalesia parauhia Saint-Jean aore ra te oroa a Ioane Bapetizo.”—Encyclopedia of Contemporary Russian Culture.

    •  Te matahiti apî Tinito aore ra te matahiti apî Korea. “I tera taime o te matahiti, te mea faufaa aˈe no te mau utuafare e te hoa, o te fanaˈoraa ïa i te hoê matahiti manuïa, te faahanahanaraa i te mau atua e te mau varua e te euheraa ia manuïa te mau mea atoa i te matahiti apî.” (Mooncakes and Hungry Ghosts—Festivals of China) Hoê â huru no te matahiti apî Korea. O te “haamoriraa i te tupuna, te raveraa i te mau mea no te tiahi i te mau varua ino e no te fanaˈo i te hoê matahiti manuïa, e te raveraa i te mau tapao [e au ra o te faaite mai i te ananahi] no te ite mai te aha te huru o te matahiti e haere mai ra.”—Encyclopedia of New Year’s Holidays Worldwide.

      Te matahiti apî Tinito

     Te mau oroa niuhia i nia i te manaˈo e te vai ra te hoê mea e ora ˈtu ia pohe tatou. Mea papu maitai ta te Bibilia e parau ra, aita e mea e ora ˈtu i muri aˈe i te pohe. (Ezekiela 18:4) Eita ïa te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau oroa i muri nei o te paturu ra i te tiaturiraa e ora ˈtu te tahi mea i muri aˈe i te pohe:

    •  Te mahana o te feia pohe. Ia au i te New Catholic Encyclopedia, e mahana teie no te “haamanaˈo i te feia taiva ore tei pohe. I te matahiti 500 e tae atu 1500, i manaˈohia na e i tera mahana e nehenehe te feia i roto i te vahi tamâraa hara e fa i te feia tei haamauiui na ia ratou, ma te rave i te huru o te hoê vahine tahutahu, o te rana taratara e te vai ra ˈtu â.”

    •  Te oroa o Qingming (Qingming Jie) e te oroa tupapau. Te fa o na oroa, o te faahanahanaraa ïa i te tupuna. Ia au i te hoê buka, i tera mahana, “e tutuihia te maa, te inu e te moni ia ore te feia pohe ia poia, ia poihâ e ia ere i te moni.” (Celebrating Life Customs Around the World—From Baby Showers to Funerals) Te parau nei â teie buka e te tiaturi nei te feia apiti e “i te oroa tupapau, i te po atiraa avaˈe iho â râ, e itehia te taairaa taa ê i rotopu i te feia pohe e te feia ora. Mea faufaa roa ïa ia tamǎrû i te feia pohe e ia faahanahana i te mau tupuna.”

    •  Te Chuseok. Te faataa nei te hoê buka e i tera oroa “e pûpûhia te maa e te uaina i te feia pohe. . . . Ua niuhia te reira i nia i te tiaturiraa e te vai ra te hoê mea e ora ˈtu ia pohe tatou.”—The Korean Tradition of Religion, Society, and Ethics.

     Te mau oroa tei taaihia i te peu tahutahu. Te na ô ra te Bibilia no nia i “te taata o te rave i te peu hiˈohiˈo, te taata o te rave i te peu manamana, te taata o te imi i te mau tapao, te taata tahutahu, te taata o te pifao, te taata o te haere e hiˈo i te hoê taata e demoni hiˈohiˈo to ˈna, te hoê taata hiˈohiˈo, aore ra te taata o te uiui i te feia pohe. Mea faufau hoi na Iehova.” (Deuteronomi 18:10-12) No te vai viivii ore noa, eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te Halloween e te mau oroa i muri nei:

    •  Te matahiti apî a te mau cinghalais e tamoul. “I roto i te mau peu matauhia taaihia i tera mahana, e ravehia te tahi mau mea i te hoê taime taa maitai e manuïa ˈi oe ia au i te feia hiˈo fetia.”—Encyclopedia of Sri Lanka.

    •  Songkran. No roto mai te iˈoa o teie oroa no Asia i “te hoê taˈo reo Sanskrit o te ‘tereraa’ aore ra ‘tauiraa’ te auraa. Ua riro teie oroa ei tapao o te tereraa o te mahana i roto i te pueraa fetia o te Mamoe oni.”—Food, Feasts, and Faith—An Encyclopedia of Food Culture in World Religions.

     Te mau oroa taaihia i te haamoriraa i raro aˈe i te Ture a Mose, tei hope hoi na roto i te tusia o Iesu. Te na ô ra te Bibilia: “Ua hope te Ture na roto i te Mesia.” (Roma 10:4) Te faufaahia nei te mau Kerisetiano i te mau aratairaa a te Ture a Mose horoahia ia Iseraela. Eita râ ratou e faatupu i tera mau oroa, tera mau oroa iho â râ e faaite atea ra i te Mesia, no te mea te tiaturi nei ratou e ua haere aˈena mai oia. Te parau ra te Bibilia: “E ata anaˈe teie mau mea no te mau mea e tupu a muri aˈe, area te mea mau ra, o te Mesia ïa.” (Kolosa 2:17) No teie tumu e no te mea atoa ua anoihia mai te mau peu tuati ore i te mau Papai, eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te mau oroa i muri nei:

    •  Hanoukka. E oroa teie o te haamanaˈo i te avariraa o te hiero i Ierusalema. Te haapii nei râ te Bibilia e ua riro mai Iesu ei Tahuˈa rahi o te “tiahapa [aore ra hiero] rahi aˈe e te maitai roa ˈtu â e ere mea hamanihia e te rima taata, oia hoi e ere mea poietehia i te fenua nei.” (Hebera 9:11) No te mau Kerisetiano, ua mono tera hiero pae varua i te hiero avarihia i Ierusalema.

    •  Rosh ha-Shana. O te mahana matamua o te matahiti o te tarena ati Iuda. I tahito ra, e pûpûhia te mau tusia taa ê i te Atua i taua oroa ra. (Numera 29:1-6) Tera râ, ua “faaore [Iesu ei Mesia] i te mau tusia e te mau ô,” a riro atu ai te reira ei mea faufaa ore no te Atua.—Daniela 9:26, 27.

  •   Te turu ra anei tera oroa i te amuitahiraa i te pae faaroo?

     Aratairaa Bibilia: “E apiti anei te taata e tiaturi ra ia Iesu i te taata e ore e tiaturi ra? E parahiraa anei to te idolo i roto i te hiero o te Atua?”—Korinetia 2, 6:15-17.

     Te faaitoito nei te mau Ite no Iehova i te ora ma te hau e o vetahi ê, e te faatura nei i te tiaraa o te taata taitahi e maiti eaha te tiaturi. Eita râ ratou e faatupu aore ra e apiti i te oroa o te turu ra i te amuitahiraa i te pae faaroo mai teie:

     Te mau oroa no te hoê taata faaroo aore ra te mau tupuraa e turu ra i te amuitahiraa i te pae faaroo. I to te Atua aratairaa i to ˈna nunaa i te hoê fenua e haapaoraa ê ta te taata no reira, ua parau atu oia: “Eiaha oe e faaau i te hoê faufaa ia ratou aore ra i to ratou mau atua. . . . Ia tavini noa ˈtu oe i to ratou mau atua, e riro mau â te reira ei marei no oe.” (Exodo 23:32, 33) Eita ïa te mau Ite no Iehova e apiti i teie mau oroa:

    •  Loy Kratong. I tera oroa no Thaïlande, “e hamani te taata i te auˈa i te rauere, e tuu i te mori hinu aore ra raau noˈanoˈa i nia iho, a vaiiho atu ai ia painu haere na nia i te pape. Ua parauhia e afai atea tera mau auˈa rauere i te mau mea ino. I te tanoraa mau râ, e faahanahana teie oroa ia Bouddha.”—Encyclopedia of Buddhism.

    •  Te mahana tatarahapa. Ia au i te hoê tia a te hau faahitihia i roto i te hoê vea no Papua, te faaite nei te feia o te apiti i tera oroa e “te farii nei ratou i te mau haapiiraa faufaa o te faaroo Kerisetiano.” Te na ô nei â o ˈna e “te turu nei teie oroa i te mau aratairaa Kerisetiano i tera fenua.”

    •  Vesak. “O te oroa faufaa roa ˈˈe teie no te feia e pee ra ia Bouddha. E faahanahanahia to Bouddha fanauraa, anaanaraa pae varua e poheraa.”—Holidays, Festivals, and Celebrations of the World Dictionary.

      Vesak

     Te mau oroa niuhia i nia i te mau peu faaroo aore ra tutuu o te ore e tuati i te Bibilia. Ua parau Iesu i te mau tia faaroo: “Ua haafaufaa ore ïa outou i te parau a te Atua na ta outou peu tumu.” Ua parau atoa oia e mea faufaa ore ta ratou haamoriraa no te mea te haapii noa ra ratou i “te mau faaueraa a te taata.” (Mataio 15:6, 9) I te mea hoi e mea faufaa roa no te mau Ite no Iehova teie faaararaa, mea rahi te oroa faaroo ta ratou e ore e faatupu.

    •  Te oroa a te mau arii (Épiphanie aore ra Timkat). E oroa teie o te haamanaˈo i te haereraa te feia hiˈo fetia e farerei ia Iesu aore ra i to ˈna bapetizoraa. “Ua faariro te reira i te mau oroa i te tau uaaraa tiare, tei ore e tuati i te mau Papai, ei oroa Kerisetiano. Mai te mau oroa o tei faahanahana i te mau atua o te mau anavai nainai e rarahi.” (The Christmas Encyclopedia) E te Timkat, taua noa â oroa ra i Etiopia, “ua ô roa ïa i roto i te tutuu.”—Encyclopedia of Society and Culture in the Ancient World.

    •  Te afai-tino-raahia o Maria. E oroa teie faatupuhia e te taata e tiaturi ra e ua reva tino o Maria, te metua vahine o Iesu, i nia i te raˈi. Te faahiti ra te hoê buka: “Aita i itehia aˈe teie tiaturiraa i te tau o te mau Kerisetiano matamua e aita atoa e faahitihia ra i roto i te mau Papai.”

    •  Te tôraa viivii ore. “Aita te tôraa viivii ore [o Maria] i faahitihia i roto i te Bibilia. . . . E haapiiraa noa teie na te Ekalesia.”—New Catholic Encyclopedia.

    •  Te haapaeraa maa. Ia au i te hoê buka, ua haamauhia teie taime haapaeraa maa e tatarahaparaa i “te senekele maha,” hau atu e 200 matahiti i muri aˈe i te otiraa mai te papairaa o te Bibilia. No nia i te mahana matamua o te haapaeraa maa, te parau nei teie buka: “I tuuhia na maa rehu i nia i te rae o te feia faaroo i te Mahana toru o te rehu. Ua purara teie peu na te ao mai te matahiti 1091 i te tupuraa te apooraa faaroo no Bénévent.”

    •  Te mesqel. Ia au i te hoê buka, e faahanahana tera oroa no Etiopia i “te iteraahia mai te satauro mau (te satauro i nia iho te Mesia i te haapoheraahia) ma te faaama i te auahi rahi e ma te ori ati aˈe.” Aita râ te mau Ite no Iehova e faaohipa nei i te satauro i roto i ta ratou haamoriraa.

  •   Te faahanahana ra anei teie oroa i te hoê taata, faanahonahoraa aore ra taipe aiˈa?

     Aratairaa Bibilia: “Teie ta Iehova e parau ra: ‘Ua ati te taata o te tiaturi i te taata, o te turui i nia i te mana o te taata, e ua fariu ê to ˈna aau ia Iehova.’”—Ieremia 17:5.

     Mea faatura te mau Ite no Iehova ia vetahi ê e te pure ra no ratou. Eita râ ratou e apiti i teie mau oroa:

     Te oroa e faahanahana ra i te hoê taata faatere aore ra taata tuiroo. Te parau ra te Bibilia: “A faaea na ïa i te tiaturi i te taata, tei te aho i roto i to ˈna apoo ihu hoi to ˈna ora. No te aha hoi e haapao ai ia ˈna?” (Isaia 2:22) Eita ïa te mau Ite no Iehova e faatupu i te mahana fanauraa o te hoê arii aore ra arii vahine.

     Te oroa e faahanahana ra i te reva. Eita te mau Ite no Iehova e faahanahana i te reva o te hoê nunaa. No te aha? Te parau ra te Bibilia: “A ara i te mau idolo.” (Ioane 1, 5:21) No vetahi, e ere te reva i te idolo, oia hoi te tahi mea e haamorihia. Ua papai râ te taata tuatapapa o Carlton Hayes: “I roto i te here aiˈa, o te reva te taipe matamua roa o te faaroo e e taoˈa haamoriraa faufaa atoa.”

     Te oroa e faahanahana ra i te hoê peata. Eaha tei tupu a tuturi ai te hoê taata i mua i te aposetolo Petero? Te faataa ra te Bibilia: “Faatia maira Petero ia ˈna a na ô ai: ‘A tia, e taata noa hoi au mai ia oe.’” (Ohipa 10:25, 26) I te mea hoi aita o Petero e te tahi atu mau aposetolo i farii ia faahanahanahia aore ra ia haamorihia ratou, eita te mau Ite no Iehova e apiti i te mau oroa e faahanahana ra i te feia e parauhia e mea moˈa. Teie te tahi mau oroa:

    •  Te mahana o te mau peata. “Te hoê oroa e faahanahana ra i te mau peata. . . . Mea papu ore nohea mai tera oroa.”—New Catholic Encyclopedia.

    •  Te oroa no Notre-Dame no Guadalupe. Te faahanahana ra teie oroa i “te tia vahine moˈa no Mehiko.” No vetahi, o Maria ïa, te metua vahine o Iesu. Te parauhia ra e ua fa semeio atu oia i te hoê taata riirii i te matahiti 1531.—The Greenwood Encyclopedia of Latino Literature.

      Oroa no te Notre-Dame no Guadalupe

    •  Te oroa no te toparaa iˈoa. Ia au i te hoê buka, “e oroa teie no te peata ua tuuhia to ˈna iˈoa i nia i te hoê tamarii i to ˈna bapetizoraa aore ra tuuraa rima.” Te faahiti nei te buka e “mahana faufaa roa te reira i te pae faaroo.”

     Te mau oroa no te mau ohipa poritita aore ra totiare. Te parau ra te Bibilia: “Mea maitai aˈe ia imi i te haapuraa ia Iehova ra i te tiaturi i te taata nei.” (Salamo 118:8, 9) Ia ore ia manaˈohia e te tiaturi nei te mau Ite no Iehova i te taata, eiaha râ i te Atua, no te faaore i te mau fifi o teie nei ao, eita ratou e apiti i te mahana no te vahine e te mahana no te uˈi apî. No reira atoa ratou e ore ai e apiti i te mahana haamanaˈoraa o te faaoreraahia te ohipa tîtî e te vai ra ˈtu â. Te tiaturi nei ratou i te Faatereraa arii a te Atua no te faaore i te mau fifi o te au-ore-raa i te nunaa ê e te aifaito-ore-raa.—Roma 2:11; 8:21.

  •   Te faateniteni ra anei teie oroa i te hoê fenua aore ra nunaa?

     Aratairaa Bibilia: “E ore te Atua e maitiiti i te taata, i roto râ i te mau nunaa atoa, e farii oia i te taata o te mǎtaˈu ia ˈna e o te rave i te mea tia.”—Ohipa 10:34, 35.

     Noa ˈtu mea au roa na te mau Ite no Iehova to ratou fenua, eita ratou e apiti i te mau oroa e faateniteni ra i te hoê fenua aore ra nunaa, mai teie mau tupuraa:

     Te mau oroa e faahanahana ra i te faehau. Aita Iesu i turu i te ohipa tamaˈi, ua parau râ o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ: “A here noa i to outou mau enemi e a pure noa no tei hamani ino ia outou.” (Mataio 5:44) Eita ïa te mau Ite no Iehova e apiti i te mau oroa e faahanahana ra i te mau faehau, oia atoa teie mau oroa:

    •  Te mahana o te Anzac. “No roto mai te taˈo Anzac i na reta matamua o te Australian and New Zealand Army Corps,” e nuu faehau no Auteralia e Niu Zelani. E “ua riro te reira ei mahana haamanaˈoraa i te mau faehau tei pohe i te tamaˈi.”—Historical Dictionary of Australia.

    •  Te hauraa tamaˈi. Te faahanahana ra teie oroa i “te mau faehau ua ruau i teie nei e i te mau faehau tei pohe i te tamaˈi no to ratou fenua.”—Encyclopædia Britannica.

     Te mau oroa e faahanahana ra i te aamu aore ra te tiamâraa o te hoê fenua. Ua parau Iesu: “E ere [ta ˈna mau pǐpǐ] no teie nei ao, mai ia ˈu nei e ere no teie nei ao.” (Ioane 17:16) Noa ˈtu mea au na ratou e ite i te aamu o te hoê nunaa, eita te mau Ite no Iehova e apiti i teie mau oroa:

    •  Te mahana no Auteralia. Ia au i te hoê buka, e haamanaˈo teie oroa i “te mahana i patia ˈi te mau faehau Beretane i to ratou reva i Auteralia i 1788 no te faariro ei fenua no ratou.”

    •  Te mahana o Guy Fawkes. Te faatupu ra “teie oroa i to Guy Fawkes e vetahi mau Katolika tamataraa i te haapohe i te arii Iakobo 1 no Beretane e te mau mero o ta ˈna faatereraa i 1605.”—A Dictionary of English Folklore.

    •  Te mahana o te tiamâraa. I te fenua e rave rahi, e mahana haamanaˈoraa teie i te omuaraa o te tiamâraa o te hoê nunaa.

  •   E oroa anei o te turu ra i te mau haerea haapaoraa ore ore?

     Aratairaa Bibilia: “Ua ravai hoi te tau i mutaa iho ra i rave ai outou i te hinaaro o te feia o teie nei ao, oia hoi te mau peu faufau, te mau hinaaro vî ore, te inu-hua-raa, te mau arearearaa ahoahoa, te inu faataero e te haamoriraa idolo faufau.”—Petero 1, 4:3.

     Ia au i teie aratairaa, eita te mau Ite no Iehova e apiti i te mau oroa e inu hua ˈi e e haa ˈi te taata ma te haapaoraa ore. Mea au roa na ratou e amui i to ratou mau hoa, e e inu tanotano noa ratou i te ava. E tutava ratou i te pee i teie aˈoraa Bibilia: “Te amu ra outou, te inu ra aore ra te rave ra i te tahi atu ohipa, a rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua.”—Korinetia 1, 10:31.

     Eita ïa te mau Ite no Iehova e apiti i te mau oroa taravanaraa, aore ra te mau oroa o te faaite i te hoê huru faahapahia e te Bibilia. A hiˈo na i te oroa ati Iuda o Purima. Noa ˈtu i faatupuhia na teie oroa no te haamanaˈo i to te ati Iuda tiamâraa mai i te senekele pae hou te Mesia, te faataa ra te buka Essential Judaism e mea taa ê i teie mahana. “E au teie oroa i teie nei i te Mardi gras aore ra mahana no te taravanaraa ati Iuda. Pinepine te tane i te oomo i te ahu vahine, aita e haapaoraa faahou, e itehia te inu-hua-raa e te maniania rahi.”

 Noa ˈtu eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te tahi mau oroa, te here noa ra anei ratou i to ratou utuafare?

 E. Te haapii nei te Bibilia ia here e ia faatura i te mau mero utuafare taatoa noa ˈtu eaha ta ratou haapaoraa. (Petero 1, 3:1, 2, 7) Papu maitai, ia faaea te hoê Ite no Iehova i te apiti i te tahi mau oroa, e huru ê paha vetahi o to ˈna fetii, e mauiui aore ra e inoino mai. No reira, mea rahi te Ite no Iehova te haapapu oioi i to ratou fetii i to ratou here, te faataa ma te tura i te tumu o ta ratou mau faaotiraa e te haere e hiˈo i te fetii i te tahi atu mahana.

 E faahepo anei te mau Ite no Iehova i te tahi atu eiaha e faatupu i te tahi oroa?

 Eita. Te manaˈo nei ratou e na te taata iho e faaoti no ˈna iho. (Iosua 24:15) Te “faatura” ra te mau Ite no Iehova “i te mau huru taata atoa” noa ˈtu eaha ta ratou mau tiaturiraa.—Petero 1, 2:17.

a Aita teie tumu parau e faahiti ra i te taatoaraa o te oroa ta te mau Ite no Iehova e ore e faatupu aore ra te taatoaraa o te mau aratairaa Bibilia e pee.

b Mithra, Mithraism, Christmas Day & Yalda, na K. Eduljee, api 31-33.