Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tauturu a te Bibilia ia faaruru oe i te ati natura

Te tauturu a te Bibilia ia faaruru oe i te ati natura

 Ua faaruru anei oe i te tahi ati natura mai e mirioni na te ao nei? E rave rau huru ati natura, e rave rau atoa ïa faahopearaa ino mau. I muri aˈe i te mau mataˈi rorofai, te vero e te puahiohio, e ite-pinepine-hia te pape pue, te ûa rahi aore ra te mau faahopearaa o te mataˈi puai. No te ûa rahi, e tupu te heeraa fenua. No te vero, e itehia te anaparaa uira o te faatupu i te mau ati auahi. E faahopearaa ino mau atoa to te paˈurâ, te veavea rahi e te mau vero toˈetoˈe.

 Na te ao nei, te rahi e te puai noa ˈtura te mau ati natura. Ia au i te tuatapaparaa o te hoê taatiraa, “te maraa noa ˈtura te feia e faaruru ra i te mau ati natura. Inaha, e rave rahi atu â pape pue, vero e paˈurâ o te tairi nei i te fenua, e rahi atu â ïa te taata i te pohe e e rahi atu â te taata i te ere i ta ratou mau faufaa no te ora. E titauhia i na mirioni taata ia ora i te tahi atu vahi nohoraa i te matahiti tataitahi.”—The International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies.

 I muri aˈe i te mau ati natura, te mauiui ra te mau taata i te pae tino, oia atoa i te pae o te huru aau. E hepohepo ratou no te ereraa i ta ratou mau faufaa, to ratou fare aore ra te feia herehia tei pohe.

 Mai te peu e ua faaruru oe i te tahi ati natura, e nehenehe oe e ite i te mau manaˈo tauturu i roto i te Bibilia. E fanaˈo oe i te tamahanahanaraa, te tiaturiraa e te mau aratairaa tano. Ua tauturu te reira i e rave rahi taata tei faaruru i te mau ati natura. (Roma 15:4) Te pahono atoa ra te Bibilia i te hoê uiraa faufaa roa ta e rave rahi taata e uiui nei: No te aha te Atua i vaiiho ai ia tupu tera ati? Te faautua ra anei o ˈna ia ˈu?

E ere te ati natura itehia i teie mahana i te hoê faautuaraa no ǒ mai i te Atua

 Te haapii ra te Bibilia e ere te Atua te tumu o te mauiui ta te taata e faaruru nei. Te haapapu mai ra te reira e “eita hoi te Atua e hema i te mau mea iino, eita atoa oia e faahema i te taata.” (Iakobo 1:13) Te auraa ïa e ere o te Atua te faatupu ra i te mau ati natura ta te taata e faaruru nei i teie mahana.

 Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau tupuraa i faaohipa ˈi te Atua i te mau puai natura no te faautua i te mau taata ino. Mea taa ê râ te reira i ta tatou e ite nei. Te mau ati natura i teie mahana, e tupu taue mai ïa, aita e faaararaa e e tairi i te feia maitai e te feia ino. I roto râ i te mau aamu Bibilia, ua paruru noa te Atua i te feia parau-tia, ua faaara atea o ˈna e ua faataa o ˈna no te aha te reira e tupu ai. Ei hiˈoraa, ua faataa te Atua no te aha ua faatupu o ˈna i te diluvi i te tau o Noa, ua faaara atea o ˈna e ua paruru o ˈna ia Noa e to ˈna utuafare.—Genese 6:13; Petero 2, 2:5.

 No te ite atu â no te aha e ere te ati natura i te faautuaraa no ǒ mai i te Atua ra, a hiˈo i te tumu parau “Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau ati natura?

Te tâuˈa ra te Atua i te mau taata tei faaruru i te mau ati natura

 Te faaite ra te Bibilia e e mea aumihi te Atua ra o Iehova a e te tâuˈa ra o ˈna i te taata. A tapao na i to muri nei mau irava Bibilia mahanahana mau.

  •   Isaia 63:9: “I roto i to ratou mau tupuraa ahoaho atoa, ua ahoaho [te Atua].”

     Te auraa: Te mauiui rahi ra o Iehova a ite ai o ˈna e te ahoaho ra te taata.

  •   Petero 1, 5:7: “Te haapeapea mai ra oia no outou.”

     Te auraa: Mea faufaa to oe maitai no Iehova.

 Te haa ra Iehova no te mea te haapeapea mau ra o ˈna i te taata e e Atua aumihi o ˈna. Te faaohipa nei te Atua i te mau aratairaa Bibilia no te tamahanahana i te taata. Te horoa atoa nei o ˈna i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe, oia hoi te hoê oraraa eita faahou te ati natura.—Korinetia 2, 1:3, 4.

Te taime eita faahou te ati natura

 Ia au i te Bibilia, te fafau ra Iehova i te “horoa ˈtu i te tahi oraraa no a muri aˈe e te tahi tiaturiraa.” (Ieremia 29:11) Te hinaaro ra o ˈna ia fanaˈo te taata i te hoê oraraa oaoa i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua, eiaha râ ia hepohepo ratou a manaˈonaˈo noa ˈi e tupu anei te tahi ati natura.—Genese 1:28; 2:15; Isaia 32:18.

 No te faatupu i tera parau fafau faahiahia mau, e faaohipa te Atua i ta ˈna Faatereraa arii, haamauhia i nia i te raˈi e o Iesu te arii. (Mataio 6:10) E feruriraa paari e e puai to Iesu no te faaore i te mau ati natura. A ora ˈi Iesu i nia i te fenua, ua faaite o ˈna e e puai to ˈna no te haavî i te mau puai natura. (Mareko 4:37-41) E arii î i te paari o ˈna o te taa maitai atoa ra i te taata. E haapii o ˈna i te taata nafea ia aupuru e ia faatura i te natura. (Isaia 11:2) I raro aˈe i te faatereraa a Iesu, eita roa ˈtu te taata e faaruru faahou i te ati natura.

 E uiui paha oe: “Afea Iesu e faaohipa ˈi i to ˈna puai no te haavî i te puai natura?” No te pahono i tera uiraa, a hiˈo na i te tumu parau “Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?

E nafea oe ia tupu noa ˈˈe te tahi ati natura?

 E nehenehe te mau aratairaa Bibilia e tauturu ia oe na mua ˈˈe, i te roaraa e i muri aˈe i te hoê ati natura.

  •   Na mua ˈˈe te ati: A faaineine ia oe no te haa oioi.

     Ta te Bibilia e parau ra: “E ite te taata feruriraa haroˈaroˈa i te tupuraa atâta e e tapuni oia, e haere noa ˈtu râ te maˈua a faaruru atu ai i te mau faahopearaa.”—Maseli 22:3.

     Te auraa: A feruri maite no nia i te mau ati natura o te nehenehe e tupu i roto i to oe tuhaa fenua. E nehenehe ïa oe e haa oioi e e paruru i to oe utuafare.

     Faatiaraa: “I te mahana i horo ê ai matou no te tahi ati auahi, ua ineine matou. Ua ineine aˈena ta matou pute no te mau tupuraa ru, to matou raau e to matou ahu. Ua riaria roa te taata ati aˈe ia matou, a ore atu ai ratou e feruri maitai. O matou râ, te vai ra te mau mea hinaarohia no te ora. Auê te oaoa ua ineine matou!”—Tamara, Kalifonia, Marite.

  •   I te roaraa o te ati: A tiatonu i nia i te mea faufaa roa ˈˈe.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Noa ˈtu e mea rahi te taoˈa a te hoê taata, eita oia e ora i te reira.”—Luka 12:15.

     Te auraa: E mea faufaa aˈe te ora i te mau taoˈa.

     Faatiaraa: “A tairi ai te mataˈi rorofai Lawin b i to matou fare, aita vau i nehenehe e feruri maitai eaha te titauhia ia rave. Tera râ, ua pure au i te Atua ra o Iehova ma te aau tae. Ua taa ia ˈu e e mau taoˈa materia noa ta matou i ere, eiaha râ to matou ora.”—Leslie, Philipino.

  •   I muri aˈe i te ati: A tiatonu i nia i te mahana taitahi. Eiaha e haapeapea no ananahi.

     Ta te Bibilia e parau ra: “Eiaha roa ïa e haapeapea no ananahi, no te mea e haapeapearaa ê to ananahi. Tera mahana to ˈna fifi.”—Mataio 6:34.

     Te auraa: Eiaha e haapeapea rahi no te mau fifi no a muri aˈe.

     Faatiaraa: “I muri aˈe i te mataˈi rorofai Irma, ua î to ˈu fare i te pape. Ua titauhia ia ˈu ia rave rahi atu â faaotiraa. E rahi atoa mai to ˈu hepohepo. Ua tutava vau i te pee i teie aratairaa Bibilia, oia hoi eiaha e haapeapea no ananahi. Ua taa ia ˈu e maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe au e faaoromai hau atu i ta ˈu i manaˈo.”—Sally, Floride, Marite.

 No te fanaˈo hau atu â manaˈo tauturu, a hiˈo i te tumu parau “Catastrophes: des mesures qui sauvent des vies.

a O Iehova te iˈoa o te Atua.—Salamo 83:18.

b Pii-atoa-hia te mataˈi rorofai Haima.