Eaha to roto?

Tapura tumu parau

MEA POIETEHIA ANEI?

Te ravea numeraraa a te mau raau

Te ravea numeraraa a te mau raau

E FAANAHORAA faahiahia ta te mau raau no te hamani i ta ratou maa na roto i te maramarama o te mahana. Ua faaite te tahi mau maimiraa e ohipa faahiahia ˈtu â ta ratou e nehenehe e rave. E tia ia ratou ia numera i te faito maa ta ratou e faaohipa no te tapea e tae roa i te ao.

A hiˈo na: I te ao, e faariro te mau raau i te mǎhu parauhia dioxyde de carbone ei pia e ei tihota. E faaohipa e rave rahi hohoˈa raau i te pia i haaputuhia i te ao no te ore e pohe i te poia i te po, no te vai ruperupe noa e no te tupu maitai. E faatano maitai atoa ratou i te faito maa e rave mai ia ore te pia i haaputuhia ia pau oioi. E faaohipa noa ïa ratou 95 i nia i te hanere o te maa ia tae i te aahiata, tera hoi te taime e nehenehe ai ratou e hamani faahou i te maa.

Ua ravehia te maimiraa i nia i te tahi raau parauhia L’arabette des dames (Arabidopsis thaliana), hoê â hohoˈa e te raau sinapi. Ua hiˈopoa te mau aivanaa e haapao maite tera raau i te faito maa ta ˈna e faaohipa ia au i te maoro o te po noa ˈtu e 8, 12 aore ra 16 hora te mairi na mua ˈˈe te aahiata. Te numera ra ïa tera raau i te faito pia ta ˈna i haaputu e te maoro hora e tia ia tapea e tae roa i te ao no te ite eaha te faito maa e amu.

E nafea te mau raau ia taa i te faito o te pia ta ratou i haaputu? E nafea ratou ia ite i te maoro o te po? Eaha ta ratou ravea no te numera? E faaite mai paha te tahi atu maimiraa i te pahonoraa o tera mau uiraa.

Eaha to oe manaˈo? Mea tupu noa anei te ravea numeraraa a te mau raau aore ra mea poietehia?