Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA

Te ahoaho: Ravea no te faaiti mai

Te ahoaho: Ravea no te faaiti mai

“E au vau i te tahi iore e horo ra i nia i te hoê huira pereoo e tere noa aita e faaearaa. E pinepine au i te rave e 16 hora ohipa e mea varavara vau i te faafaaea i te hopea hebedoma. Ua inoino roa vau, e ite noa hoi au i ta ˈu tamahine iti ia taoto, tirara ˈtu ai. No te ahoaho, e maˈi hanoa vau.”—Kari, Filelane.

E ERE o Kari anaˈe i roto i tera tupuraa. Ia au i te tahi taatiraa tauturu i te feia e maˈi roro to ratou i Beretane, 1 i nia e 5 rave ohipa tei parau e ua maˈihia ratou no te ahoaho e 1 i nia e 4 tei taˈi i te raveraa ohipa no te mea ua tâhiti roa ratou. I te tahi matahiti fifi mau i te pae o te faanavairaa faufaa, ua rahi taue noa te taata i rave i te raau tamǎrû.

No te aha oe e ahoaho ai?

  • No te papu ore o te imiraa faufaa aore rate tahi atu tupuraa

  • No te tahi ohipa rohirohi mau

  • Ua peapea e te tahi atu taata

  • Ua roohia i te tahi ati

Eaha tei tupu a ahoaho ai oe?

  • Ua maˈihia

  • Ua rohirohi roa

  • Eita e taoto maitai

  • Ua hepohepo roa

  • Ua haamauiui ia vetahi ê

Ia ahoaho te taata, e ohipa maere mau te tupu i roto i to ˈna tino. E huti vitiviti oia i te aho, e tupaipai te mafatu e e pâmu-rahi-hia te toto. E maraa atoa te faito o te mau taoˈa tahi ora e mataˈi i roto i te toto. Tera te tahi faaiteraa e ua ahoaho oe. Ia oti, e nehenehe te tino e tere faahou mai ta ˈna i matau. Ia ore, e ahoaho noa oe. E au ïa oe i te matini pereoo tei hope roa a taumi-noa-hia ˈi te haapuairaa. Ma te ite e nafea ia faaoromai, e nehenehe to oe tino e feruriraa e maitai noa.

No te faaiti mai i te ahoaho

Eita te taata e fifi roa ino ia ahoaho oia. Ia au i te taatiraa hiˈopoa i te feruriraa no Marite: “E au te ahoaho o te taata i te niuniu o te tita: ia tautau te reira, mea mǎrû te taˈiraa; ia vî roa, mea teitei roa te taˈiraa e peneiaˈe e mutu te niuniu. Ia ahoaho roa te taata, e nehenehe oia e pohe. Ia ahoaho rii oia, e mea oraora to ˈna oraraa. Te mea fifi râ, o te faatanoraa ïa i to tatou huru ia tupu te reira.”

Te vai ra ˈtu â te tahi tuhaa e tia ia feruri. Mea taa ê te huru e te ea o te mau taata atoa. E nehenehe te tahi e ahoaho no te tahi tupuraa taa maitai e te tahi atu eita. Mea ohie ia ahoaho ia rave te taata i te mau mahana atoa i te ohipa e haapeapea noa ia ˈna. Eita oia e nehenehe e tamǎrû ia ˈna aore ra e faaoromai i mua i te tahi tupuraa ru.

I te mea e e pinepine ratou i te ahoaho, e inu vetahi i te ava, e rave i te raau taero aore ra e puhipuhi i te avaava no te tamǎrû ia ratou. No te tahi atu, e taui ta ratou huru tamaaraa aore ra e parahi noa ratou i mua i te afata teata aore ra te matini roro uira. Eita tera mau peu e faaafaro i te fifi mau, e rahi roa ˈtu â râ te reira. E nafea ïa ia ore to tatou oraraa ia fifi ia ahoaho tatou?

Noa ˈtu e ua ahoaho ratou, e rave rahi tei oaoa noa ma te haapao i te aˈoraa maitai no roto mai i te Bibilia. Ua pee vetahi i tera mau aˈoraa paari e ua tauturuhia ratou, e nehenehe atoa anei oe e faufaahia i te reira? E pahono anaˈe i tera uiraa ma te hiˈopoa e maha tumu e ahoaho ai te taata.

1 NO TE HAAPEAPEARAA

Eita tatou paatoa e nehenehe e parau e eita roa tatou e fifihia i te hoê mahana. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Aore roa e taata i ite i ta ˈna e roohia mai . . . ia uˈana noa mai te pohe i nia ia ratou.” (Koheleta 9:12) E nafea ïa ia tamǎrû i to feruriraa? A tamata na i to muri nei mau manaˈo.

  • A faaite i te mea e haapeapea ra ia oe i te tahi melo o to utuafare aore ra hoa. Ua haapapu te mau titorotororaa e e iti mai te ahoaho o te tahi taata ia tamau te feia ta ˈna e here ra i te turu ia ˈna. Oia mau, “e aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.”—Maseli 17:17.

  • Eiaha e manaˈo noa i te mau tupuraa ino huru rau. Ma te na reira, e rohirohi roa oe. E peneiaˈe eita ta oe i manaˈo e tupu! Ua tano ïa te Bibilia i te parauraa e: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra, na ananahi hoi e tapitapi i ta ˈna iho.”—Mataio 6:34.

  • A tiaturi i te mana o te pure. Te na ô ra te Petero 1, 5:7: “E huri i to outou ahoaho atoa i nia [i te Atua]; oia hoi te tiai mai ia outou.” Te tâuˈa ra te Atua ia tatou ma te horoa mai i te hau e ma te haapapu mai e ‘e ore roa oia e faarue’ i te feia e fariu ia ˈna ma te aau tae ia tamahanahanahia e ia tauturuhia ratou i te taime fifi mau.—Hebera 13:5; Philipi 4:6, 7.

2 NO TE TAHI OHIPA ROHIROHI MAU

Ia tamau te taata i te teretere, te rave i te ohipa, te haapii aore ra i te haapao i te tamarii aore ra metua paari, e ahoaho noa iho â oia. Eita atoa hoi e nehenehe e faaea i te rave i te reira. (Timoteo 1, 5:8) E nafea ïa ia faaiti mai i to ahoaho i mua i teie mau tupuraa?

  • A faataa i te tahi mahana no te ore e rave i te ohipa e a faafaaea maitai. Te na ô ra te Bibilia: “E maitai rahi te rima hoê ia î i te maa ma te hau, i na rima atoa e piti ia î, ma te peapea e te amu i te mataˈi.”—Koheleta 4:6.

  • A haapao na mua i te mea faufaa aˈe e eiaha e faateimaha ia oe. (Philipi 1:10) A feruri e nafea ia taui i to oraraa e ia mauruuru i te mea iti, peneiaˈe ma te faaiti mai i ta oe mau haamâuˈaraa aore ra i ta oe mau hora ohipa.—Luka 21:34, 35.

Ua taui Kari tei faahitihia ˈtu na i to ˈna huru oraraa. Ua papai oia: “Ua taa ia ˈu e ua hinaaro vau e haapao noa i to ˈu mau hinaaro.” Ua hoo ïa oia i ta ˈna fare toa e ua farii i te tahi ohipa no te faaea pinepine i te fare. Te na ô ra Kari: “Ua taui rii iho â ïa to mâua huru oraraa, aita faahou râ vau e ta ˈu vahine e ahoaho noa e e taime rahi to mâua no te utuafare e no te farerei i te hoa. Auê au i te oaoa i te ite i te hau, eita roa vau e hinaaro e taui i te reira i te tahi noa ˈˈe ohipa!”

3 NO TE PEAPEA E VETAHI Ê

E ahoaho roa te taata ia peapea oia e vetahi ê, i te vahi raveraa ohipa iho â râ. Mai te peu e te faaruru ra oe i tera tupuraa, teie te tahi mau manaˈo e tauturu atu.

  • Ia faatupu atu te tahi taata i te peapea, a vai hau noa aˈuanei te fifi e rahi roa ˈi. Te na ô ra te Maseli 15:1: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.”

  • A faaafaro i te fifi orua anaˈe ma te ore e faahaehaa ia ˈna. Ma te na reira, te faatura ra oe ia ˈna.—Mataio 5:23-25.

  • A tutava i te feruri i to ˈna huru e manaˈo. Na te reira e tauturu ia “ore e riri vave” e ia feruri i ta oe e rave ahiri o oe to roto i tera tupuraa. (Maseli 19:11) E mea maitai atoa ia haapao i ta vera ma e parau no tatou.

  • A tutava i te faaore i ta vetahi ê hapa. E ere noa te faaoreraa i te hapa i te mea nehenehe, e mea maitai atoa no te ea o te taata. Mai tei faaitehia i muri aˈe i te tahi hiˈopoaraa i 2001, ia ore te taata e farii i te faaore i ta vetahi ê hapa, e “pâmu-rahi-noa-hia te toto i roto i to ˈna tino e e tupaipai atu â te mafatu.” Ia faaore ohie noa râ te tahi taata i te hapa, e iti mai to ˈna ahoaho.—Kolosa 3:13.

4 NO TE ATI

Ua faaruru Nieng no Cambodge e rave rahi ati. I 1974, ua pêpe oia a topitahia ˈi te tahi tauraa manureva. I te matahiti i muri iho, ua pohe ta ˈna na tamarii e piti, to ˈna mama e ta ˈna tane. I 2000, ua ura to ˈna fare e ta ˈna mau taihaa i te auahi e e toru matahiti i muri aˈe, ua pohe te piti o ta ˈna tane. I tera taime, ua tâhiti roa oia e ua hinaaro e haapohe ia ˈna.

“E maitai rahi te rima hoê ia î i te maa ma te hau, i na rima atoa e piti ia î, ma te peapea”

Ua tia râ ia Nieng i te faaoromai. Mai ia Kari, ua hiˈopoa oia i te Bibilia e ua faufaa-roa-hia i ta ˈna i haapii. Ua turai te reira ia Nieng ia faaohipa i to ˈna taime no te tauturu ia vetahi ê ia fanaˈo atoa i te mau maitai ta ˈna i ite. Te haamanaˈo maira to ˈna aamu i ta te tahi titorotororaa a te feia hiˈopoa Beretane i 2008 i faaite, no te “faaoromai i te ahoaho, o te horoaraa ˈtu . . . ia vetahi ê” te tahi ravea. Tera te aˈoraa ta te Bibilia i faaitoito ê na mai ia haapao.—Ohipa 20:35.

Ua noaa atoa mai ia Nieng i te tahi tiaturiraa papu e maitai no a muri aˈe, e ore roa hoi te mau fifi atoa o te huitaata. I tera mahana, “e rahi roa hoi te hau” i nia i te taatoaraa o te fenua nei.—Salamo 72:7, 8.

E mea faufaa mau ia noaa ia tatou te tahi tiaturiraa papu e te paari no te faaoromai i te oraraa ahoaho mau i teie mahana. Tei roto na maitai e piti i te Bibilia. E mirioni tei faufaa-ê-na-hia i teie buka faahiahia e te otahi. E nehenehe atoa ïa oe.