Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Te tahi faaiteraa puai mau”

“Te tahi faaiteraa puai mau”

I TE PAE hitia o te râ o te anavai Motoyasu i te oire Hiroshima i Tapone, te tia noa ra te toea o te tahi fare mai 1945 mai. Fatata 70 matahiti i teie nei, aita â te reira i tataîhia ˈtura. No te aha?

Ua oti roa tera paturaa i 1915. I riro na tera fare e toru tahua hamanihia e te ofai araea e te pua ei vahi faaiteiteraa i te mau taihaa i roto i te tapihaa. Ua taui roa râ i te hora 8:15 i te poipoi o te 6 no Atete 1945. I tera taime, a tahi ra te paura atomi e faaohipahia ˈi i roto i te tamaˈi. Mea na nia mai te reira i te faarueraahia, e 550 metera i nia i te oire e nia noa ˈtu tera piha faaiteiteraa. Ua pohe te taatoaraa o te feia i roto, te tia noa ra râ te tino o te fare.

Aita te reira i hauti-noa ˈˈe-hia. Ia au te tahi papai a te UNESCO a, tera “te tahi faaiteraa puai mau o te mauhaa ino roa ˈˈe hamanihia e te taata.” I 1996, ua ô tera fare tahua i roto i te mau faufaa na te ao haapaohia e te UNESCO, riro atura ei vahi haamanaˈoraa i te hau i Hiroshima.

Ma te peapea, aita tera mau vahi haamanaˈoraa i faaore i te tamaˈi. E pinepine hoi te reira i te tupu no te nounou, te here aiˈa, te au ore i te nunaa ê, te haapaoraa e te peu a te tahi nunaa taata. E vai noa anei râ te tamaˈi?

Ia au i te Bibilia, eita! Te na ô ra te Salamo 46:9: “Ua faaore [te Atua] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tâpûpû i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” E mono atoa te Atua i te faatereraa taata i ta ˈna iho, te Basileia o te Atua. O Iesu Mesia tei piihia “te Arii o te mau arii” te faatere o te reira.—Apokalupo 11:15; 19:16.

Eita e titau-faahou-hia te tahi vahi haamanaˈoraa i te ohipa maamaa ta te mau tamaˈi i faatupu. Ia au i te Isaia 65:17, “e ore hoi tei mutaaihora,” te mau ati e mauiui i teie mahana, “e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.”

a Taatiraa a te mau Nunaa amui no te haapiiraa, te ihi e te taˈere.