Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E maˈi o te itehia ra na te ao atoa nei

E maˈi o te itehia ra na te ao atoa nei

“E hepohepo noa vau pauroa te taime, noa ˈtu o vau anaˈe to roto i to ˈu piha.”

“Ia maitai roa ino vau, e taiâ rii au. Ua ite hoi au e mai tera anaˈe to ˈu huru, eita e maoro e hepohepo faahou vau.”

“E tamata vau eiaha e haapeapea no ananahi. Ua rahi anaˈe râ te fifi, e hepohepo roa vau e rave rahi mahana te maoro.”

Tera te manaˈo o te tahi mau taata tei roohia i te maˈi manava. Ua manaˈo anei outou mai ia ratou? Ua matau anei outou i te hoê taata o te faaruru ra i teie huru maˈi?

Eiaha e haapeapea, e ere o outou anaˈe. E rave rahi râ taata tei fifihia i te reira, o ratou anei aore ra te taata herehia e ratou.

Papu maitai, teie tau ta tatou e ora nei, “e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru.” (Timoteo 2, 3:1) I te tuatapaparaahia teie huru maˈi na te ao atoa nei, ua itehia mai e, i nia e vaˈu taata, hoê ïa tei roohia i te reira. I 2020, i te parareraa te maˈi pee COVID-19, ua maraa te rahiraa o te taata aau ahoaho i nia i te faito e 26 i nia i te hanere, area te rahiraa o te taata aau toaruaru, ua maraa ïa i nia i te faito e 28 i nia i te hanere.

Mea au ia ite i teie mau numera, mea faufaa aˈe râ ia ite e nafea outou e te feia herehia e outou e maitai noa ˈi.

Eaha te ea i te pae feruriraa?

Ia maitai to oe ea i te pae feruriraa, e maitai noa to oe huru e e anaanatae oe i te rave i te ohipa. E noaa ia oe i te faaruru i te mau tupuraa hepohepo, e oti ia oe ta oe ohipa e e oaoa oe i roto i to oe oraraa.

Te hoê maˈi manava . . .

  • E ERE te auraa e taata paruparu outou.

  • E MAˈI MAU teie o te faahuru ê i te huru o te hoê taata, to ˈna feruriraa, to ˈna huru aau e to ˈna haerea.

  • Pinepine eita e haere i te taata maˈi ia faahoa ia vetahi ê e ia rave i te ohipa o te mau mahana atoa.

  • Te taata atoa te nehenehe e roohia i te reira, aita e parauraa te matahiti, te nunaa, te faaroo, te ite e te tiaraa.

Tauturu no tei roohia i te maˈi manava

A hiˈopoa maitai ia outou iho e te feia herehia e outou. Aita anei to outou huru i taui? Te topa maitai anei ra to outou taoto? Ua taui anei ta outou huru tamaaraa? Mea maoro anei to outou faarururaa i te ahoaho, te toaruaruraa e te oto? Mai te peu e e, a farerei i te hoê taote no te ite eaha te tumu mau outou i roohia ˈi i te reira e e nafea ia rapaau i teie maˈi. Tera râ, ihea e noaa ˈi te tauturu?

O Iesu Mesia te taata feruriraa paari roa ˈˈe tei ora na i te fenua nei. Ua parau oia: “E ere te taote no te feia oraora maitai, no te feia maˈi râ.” (Mataio 9:12) No reira, e nehenehe te maˈi manava e rapaauhia maoti te tauturu a te taote e te raau ta ˈna e horoa mai. E nehenehe ïa tei roohia i te maˈi manava e oaoa i roto i te oraraa. Mai te peu ua roohia outou i te hoê maˈi manava teimaha, mea au aˈe ia haere oioi e farerei i te taote. a

Noa ˈtu e ere te Bibilia i te buka rapaauraa, e nehenehe te reira e tauturu ia outou ia haamaitai i to outou ea i te pae feruriraa. Te titauhia ˈtu nei outou ia taio i to muri nei tumu parau no te hiˈo e nafea te Bibilia e tauturu mai ai ia roohia tatou i te hoê maˈi manava.

a Aita Te Pare Tiairaa e turai ra ia outou ia maiti i te hoê ravea rapaauraa taa maitai. Na te taata tataitahi e faaoti eaha te ravea rapaauraa ta ˈna e manaˈo ra e tano no ˈna.