Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tia anei ia haamori te mau Kerisetiano i te Atua i te tahi vahi taa ê?

E tia anei ia haamori te mau Kerisetiano i te Atua i te tahi vahi taa ê?

I TE mau matahiti atoa, hau atu â ono mirioni taata o te haere i te tahi ururaau atea i te mataeinaa Shima i Tapone. E haere ratou i te hiero rahi Ise, i reira te ruahine o te mahana a te haapaoraa Shinto o Amaterasu Omikami e haamorihia ˈi a piti tausani matahiti i teie nei. E horoi na mua te taata i to ratou rima e vaha. I muri iho, e tia i mua i te piha haamoriraa, e piˈo i raro, e tupaipai i to ratou rima a pure atu ai i te ruahine. a I roto i te haapaoraa Shinto, eita e opanihia ia riro ei melo no te tahi atu faaroo. E ere i te mea ino no vetahi feia e pee ra ia Bouddha, ia rave i te mau peu a te haapaoraa Shinto i tera hiero, oia atoa no te tahi mau taata e tiaturi ra ia Iesu.

Ehia aˈenei mirioni taata o te haere e mataitai i te mau hiero aore ra fare pure b a te mau haapaoraa rahi na te ao. I te mau fenua e tiaturi te rahiraa ia Iesu, mea rahi te mau fare pure e hiero o tei faataahia no Iesu, no Maria e te mau peata. Ua faatiahia vetahi i te mau vahi faahitihia i roto i te Bibilia aore ra i tupu ai te tahi semeio no teie tau, na reira i te vahi i vaiihohia ˈi te tino pohe o te tahi taata faaroo. E rave rahi te haere i te fare pure aore ra te hiero ma te tiaturi e faaroo-mau-hia ta ratou aniraa ia pure ratou i tera mau vahi. No te tahi atu, e haere ratou i reira ia hope te tere pererina ei faaiteraa i to ratou faaroo.

Feia e mataitai ra i te hiero rahi Ise i Tapone e te ana Massabielle i Lourdes, Farani

Parau mau anei, mea faaroo-aˈe-hia te mau pure e aniraa i faahitihia i te tahi vahi taa ê? Te mauruuru ra anei te Atua i te haamoriraa a te feia e apiti i te mau tere pererina? E tia anei ia haamori te mau Kerisetiano i te Atua i te tahi vahi taa ê? E tauturu mai te mau pahonoraa o teie mau uiraa ia ite atoa eaha te huru haamoriraa ta te Atua e farii.

E HAAMORI “MA TE VARUA E TE PARAU MAU”

Eaha te auraa i to Iesu na ôraa, e tia ia haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau”?

Te faaite ra te tahi aparauraa i roto ia Iesu e te tahi vahine Samaria i to te Atua manaˈo i te haamoriraa i te mau vahi parauhia mea moˈa aore ra i te hiero. Tei Samaria Iesu e ua haere oia i te tahi apoo pape piri atu i te oire Sikara no te faafaaea. Ua paraparau oia i te tahi vahine Samaria o tei haere atu e taipu i te pape. I muri aˈe, ua faahiti te vahine i te tahi parau o tei riro ei aimârôraa i roto i te mau ati Iuda e te mau taata no Samaria. Ua na ô oia: “I haamori na hoi to matou hui metua i nia i teie nei mouˈa; e te parau nei outou, tei Ierusalema te vahi e tia ˈi ia haamori te taata.”—Ioane 4:5-9, 20.

Te faahiti ra te vahine i te mouˈa Gerezima i 50 kilometera i te pae apatoerau o Ierusalema. E haere to Samaria i te hiero i faatiahia i ǒ no te faatupu i te mau oroa mai te Pasa. Aita Iesu i faaea noa i nia i tera parau, ua na ô râ i te vahine: “A faaroo mai na, e teie nei vahine, ua fatata te hora e ore e tae mai ai outou i teie nei mouˈa, e e ore hoi e haere i Ierusalema, haamori ai i te Metua.” (Ioane 4:21) Auê parau maere mau, hau roa ˈtu â na roto mai i te vaha o te hoê ati Iuda! No te aha eita faahou te Atua e haamorihia i te hiero i Ierusalema?

Ua na ô â Iesu: “E teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.” (Ioane 4:23) Ehia aˈenei senekele to te mau ati Iuda faariroraa i te hiero nehenehe i Ierusalema ei pu no ta ratou haamoriraa. E toru taime i te matahiti, e haere ratou i ǒ no te horoa i te tusia i to ratou Atua ra o Iehova. (Exodo 23:14-17) Ua na ô râ Iesu eita “te feia haamori mau ra” e na reira faahou, e haamori hoi ratou i te Atua “ma te varua e te parau mau.”

Ua riro te hiero a te mau ati Iuda ei fare o tei faatiahia i te tahi vahi taa maitai. Mea taa ê roa ïa i te varua e te parau mau. Te faataa ra Iesu eita te mau Kerisetiano e haamori i te Atua i te hoê anaˈe vahi, fare aore ra fenua mai te mouˈa Gerezima, te hiero i Ierusalema aore ra te tahi atu vahi parauhia mea moˈa.

Ua parau atoa Iesu i te vahine Samaria, “fatata” tera tauiraa i te itehia i roto i te haamoriraa a te Atua. Ua tupu te reira i to Iesu faaoreraa i te faanahoraa a te mau ati Iuda niuhia i nia i te ture a Mose na roto i to ˈna pohe. (Roma 10:4) Ua na ô atoa râ Iesu: “Teie nei hoi taua hora.” No te aha oia i na reira ˈi? No te mea ei Mesia, ua haaputuputu aˈena o ˈna i te mau pǐpǐ o te haapao i te faaueraa ta ˈna i faahiti i muri iho: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:24) Eaha na râ te auraa e haamori i te Atua ma te varua e te parau mau?

E haamori tatou ma te varua ia arataihia tatou e te varua moˈa o te Atua, na te reira hoi e tauturu mai ia taa i te mau Papai moˈa. (Korinetia 1, 2:9-12) Te parau mau ta Iesu i faahiti, te ite papu ïa i te mau haapiiraa i roto i te Bibilia. Eita ïa te Atua e mauruuru mai no te mea ua haamori tatou ia ˈna i te tahi vahi taa maitai, no te mea râ ua haapao tatou i ta te Bibilia e haapii ra e ua arataihia e te varua moˈa.

TE MANAˈO O TE MAU KERISETIANO NO NIA I TE MAU VAHI FAARIROHIA EI MEA MOˈA

Eaha te manaˈo o te mau Kerisetiano no nia i te mau tere pererina e te haereraa i te tahi vahi taa ê no te haamori? Te haapapu mai ra te mau parau a Iesu, o te haamoriraa ma te varua e te parau mau te mea faufaa no to tatou Metua i te raˈi, eiaha râ te hiero aore ra te vahi. Hau atu â, te faaite mai ra te Bibilia i to te Atua manaˈo i te faaohiparaa i te mau idolo. Te na ôhia ra: “E maue ê atu i te haamori idolo” e “e ara ia outou i te mau idolo.” (Korinetia 1, 10:14; Ioane 1, 5:21) Eita te Kerisetiano mau e haamori i te Atua i te mau vahi ta vetahi ê i faariro ei mea moˈa aore ra o te turai ra ia haamori i te idolo.

Te opani ra anei te Atua ia haere i te tahi vahi taa maitai no te pure, haapii aore ra feruriruri? Aita. E farii te Atua ia haere tatou i te tahi vahi nahonaho e te tura no te haapii e hiˈopoa i to ˈna mau manaˈo. E ere atoa i te mea ino ia hamani i te tahi vahi haamanaˈoraa no te tahi taata pohe mai te hoê menema. Ua riro noa te reira ei ravea no te haamanaˈo i tera taata herehia e tatou. Mai te peu râ e faarirohia te reira ei vahi moˈa aore ra e haamorihia, aita roa ˈtu ïa i tuati i te mau parau a Iesu.

Eita ïa e titauhia ia haere i te tahi vahi taa ê ia faaroo te Atua i ta oe mau pure. Eita atoa oia e mauruuru aore ra e haamaitai taa ê atu ia apiti oe i te tahi tere pererina. Te parau ra te Bibilia no te Atua ra o Iehova, “te Fatu o te raˈi e te fenua nei ra, aore ïa i parahi i roto i te hiero i hamanihia e te rima taata nei.” “Aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.” Noa ˈtu ïa eaha te vahi, e nehenehe e haafatata i te Atua e e faaroo mai oia i ta tatou mau pure.—Ohipa 17:24-27.

a Te vai ra te tahi mau taa-ê-raa i roto i te mau peu e ravehia i tera e tera hiero a te haapaoraa Shinto.

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ E vahi taa ê.