Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mauruuru rahi no te hamani maitai rahi o te Atua

Te mauruuru rahi no te hamani maitai rahi o te Atua

“Ua noaa ia tatou atoa . . . te maitai [rahi] e au atoa i to ˈna ra maitai.”—IOA. 1:16.

HIMENE: 95, 13

1, 2. (a) A faataa na i te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te fatu ô vine. (b) E nafea teie faahohoˈaraa e faataa ˈi i te mau huru maitatai o te aau horoa noa e te hamani maitai rahi?

 I TE hoê poipoi, ua haere te hoê fatu ô vine i te matete no te tihepu i te rave ohipa na ˈna. Ua faaau oia i te tino moni ta ˈna e aufau i tera mau taata e ua farii ratou. No te mea râ e ua hinaaro faahou oia i te rave ohipa, ua hoˈi oia i te matete e rave rahi taime i tera mahana taatoa no te tihepu hau atu â taata. Ua faaau oia i te aufau i te hoê tino moni tano ia ratou paatoa. I te ahiahi, ua haaputuputu mai te fatu ô vine i te mau rave ohipa no te aufau ia ratou. Noa ˈtu ua ohipa ratou i tera mahana taatoa aore ra hoê noa hora, ua horoa oia i te hoê â faito moni na ratou. Tera râ, a haamata ˈi te feia o te ohipa na i tera mahana taatoa i te amuamu, ua parau te fatu: ‘Aita anei oe i farii e rave i te tino moni ta ˈu i faaau atu? Aita anei to ˈu e tiaraa no te horoa na ta ˈu mau rave ohipa i ta ˈu e hinaaro? Te pohehae ra anei oe no te mea e taata aau horoa noa vau?’—Mat. 20:1-15.

2 Te horoa maira te aamu a Iesu i te hoê haapiiraa faufaa no nia i to Iehova “aroha mau,” aore ra hamani maitai rahi. (A taio i te Korinetia 2, 6:1.) E nafea? E nehenehe vetahi e manaˈo e mea titau ia rahi atu â te moni a te feia o tei ohipa i tera mahana taatoa i te tahi atu. Ua faaite râ te fatu ô vine i te hamani maitai rahi i te mau taata o tei ohipa tau hora noa. No nia i te parau “aroha mau,” aore ra hamani maitai rahi, o tei faaohipahia i roto i te Bibilia, ua parau te hoê taata îite e ô horoa noa te manaˈo faufaa o tera parau, te tahi mea i pûpûhia na te hoê taata noa ˈtu e aita oia i tutava e aita hoi e tano ia ˈna ia fanaˈo i te reira.

TE Ô HOROA NOA A IEHOVA

3, 4. No te aha e e nafea Iehova i faaite ai i te hamani maitai rahi i te huitaata?

3 Te parau mai ra te Bibilia e “maitai i horoahia mai” aore ra e ô horoa-noa-hia mai, te hamani maitai rahi o te Atua. (Eph. 3:7) No te mea eita ta tatou e nehenehe e auraro ia Iehova ma te tia roa, aita e tano ia fanaˈo tatou i te hamani maitai no ǒ mai i te Atua ra. Inaha, e tano hoi ia pohe tatou. Ua parau te arii Solomona: “Aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai, e aore roa e hara.” (Koh. 7:20) I muri aˈe, ua parau te aposetolo Paulo: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra” e “e utua te pohe no te hara.”—Roma 3:23; 6:23a.

4 No te mea ua here roa Iehova i te mau taata, ua tono oia i “ta ˈna Tamaiti fanau tahi” ia pohe no tatou. Tera te faaiteraa faahiahia roa ˈˈe o te hamani maitai rahi. (Ioa. 3:16) Ua parau Paulo no Iesu e ua “pohe oia ei [m]ono i te taata atoa no te aroha mau o te Atua ra, i te faakoronaraahia i te teitei e te tura, oia i faaoromai i taua pohe ra.” (Heb. 2:9) Oia mau, “te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.”—Roma 6:23b.

5, 6. (a) Eaha te faahopearaa ia faaterehia tatou e te hara? (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hamani maitai rahi?

5 No te aha e rave ai tatou i te hara e e pohe ai? Te parau ra te Bibilia “no te hara hoi a te taata hoê ra, i mana ˈi te pohe.” No reira, no te mea e huaai tatou no Adamu, e taata tia ore tatou e e pohe tatou. (Roma 5:12, 14, 17) Tera râ, e nehenehe â tatou e maiti eiaha e vaiiho i te hara e faatere aore ra e haavî ia tatou. E nafea ïa? Ia faatupu tatou i te faaroo i te tusia taraehara o te Mesia, e faufaahia tatou i te hamani maitai rahi o Iehova. Te parau ra te Bibilia: “Te vahi râ i rahi ai te hara ra, ua rahi roa te hamani maitai i reira. Mai te hara hoi i tupu aˈenei e [te] pohe, ia tupu atoa hoi te aroha [aore ra hamani maitai rahi] i te parau-tia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.”—Roma 5:20, 21.

6 Noa ˈtu e taata hara noa â tatou, eita tatou e faahepohia ia vaiiho i te hara e faatere ia tatou. No reira, ia rave tatou i te hoê ohipa tano ore, e ani tatou ia Iehova ia faaore i ta tatou hara. Ua faaara mai o Paulo: “E ore . . . te ino e faahepo mai ia outou, aita outou i raro aˈe i te ture, tei raro aˈe râ outou i te aroha [mau].” (Roma 6:14) E nafea ïa tatou e faufaahia ˈi i te hamani maitai rahi no ǒ mai i te Atua? Ua parau Paulo: “O te aroha mau [aore ra hamani maitai rahi] o te Atua . . . i te faaiteraa mai ia tatou e, e haapae tatou i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi tatou ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.”—Tito 2:11, 12.

TE HAMANI MAITAI RAHI “FAAITEHIA NA ROTO I TE MAU RAVEA HURU RAU”

7, 8. Eaha te auraa e “faaitehia na roto i te mau ravea huru rau” te hamani maitai rahi o Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

7 Ua papai te aposetolo Petero: “E horoa te taata atoa i te maitai no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra, mai te tiaau maitai i te [hamani maitai rahi o te Atua i faaitehia na roto i te mau ravea huru rau, New World Translation].” (Pet. 1, 4:10) Eaha te auraa e “faaitehia na roto i te mau ravea huru rau” te hamani maitai rahi o Iehova? Te auraa ïa i roto i te mau fifi atoa o ta tatou e farerei, e horoa mai Iehova i ta tatou e hinaaro mau ra no te faaoromai. (Pet. 1, 1:6) E horoa mai iho â oia i ta tatou e hinaaro mau ra ia nehenehe tatou e faaruru i te mau fifi taitahi.

I roto i te mau fifi atoa o ta tatou e farerei, e horoa mai iho â Iehova i ta tatou e hinaaro mau ra no te faaruru i te reira

8 Ua papai te aposetolo Ioane: “Ua noaa ia tatou atoa nei te maitai e au atoa i to ˈna ra maitai, no to ˈna ra î.” (Ioa. 1:16) No te mea ua faaite Iehova i to ˈna hamani maitai rahi na roto e rave rahi ravea, e fanaˈo ïa tatou e rave rahi haamaitairaa. Eaha te tahi o teie mau haamaitairaa?

9. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hamani maitai rahi o Iehova, e nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou mauruuru no te reira?

9 E faaore Iehova i ta tatou mau hara. No to ˈna hamani maitai rahi, e faaore Iehova i ta tatou mau hara. E na reira oia, i te taime noa râ e tatarahapa tatou e ia tamau tatou i te aro i to tatou mau hinaaro tia ore. (A taio i te Ioane 1, 1:8, 9.) Ua faataa Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia o to ˈna tau e nafea Iehova e faaore ai i te mau hara. Ua parau oia: “O [te Atua te] faaora ia tatou i te varua mana o te pouri, e ua tahiti ê mai ia tatou i roto i te basileia o ta ˈna Tamaiti here ra; no ˈna i noaa ˈi to tatou ora, te hara i faaorehia ra, i to ˈna ra toto.” (Kol. 1:13, 14) E mauruuru rahi to tatou no to te Atua aroha hamani maitai e hinaaro ai tatou e arue ia ˈna. E no te mea e faaore Iehova i ta tatou mau hara, e nehenehe tatou e fanaˈo e rave rahi haamaitairaa faahiahia mau.

10. No te hamani maitai rahi o te Atua, eaha ta tatou e fanaˈo?

10 E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê auhoaraa hau e te Atua. E taata tia ore tatou, no reira, mai te taime iho â tatou a fanauhia mai ai, ua riro tatou ei enemi no te Atua. Ua parau râ Paulo: “I faafaitehia . . . tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti.” (Roma 5:10) Maoti te hoo, e nehenehe tatou e faafaite i te Atua, oia hoi, e nehenehe tatou e faahau e o ˈna e a riro atu ai tatou ei hoa no ˈna. Ua faataa Paulo i te reira e e nafea te reira e tuati ai i te hamani maitai rahi o Iehova a parau ai oia i to ˈna mau taeae faatavaihia: “Ua tiahia tatou i te faaroo, e hau to tatou i te Atua ra, i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra; no ˈna hoi tatou i ô ai i te faaroo i roto i teie nei maitai i parahihia e tatou nei.” (Roma 5:1, 2) Auê tatou i te mauruuru i te fanaˈoraa i te hoê auhoaraa hau e Iehova!

Te fanaˈoraa taa ê i te faarooraa i te parau apî oaoa (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. E nafea te feia faatavaihia e hopoi ai i te “mamoe ê atu” i te parau-tia ra?

11 E nehenehe tatou e riro ei taata parau-tia i mua i te Atua. Ua papai te peropheta Daniela e i te anotau hopea, e hopoi “te feia i haapii i te parau maitai ra,” oia hoi te feia faatavaihia, i “te taata e rave rahi i te parau-tia ra.” (A taio i te Daniela 12:3.) E nafea te feia faatavaihia e na reira ˈi? E poro ratou i te parau apî oaoa e e haapii ratou i e mirioni “mamoe ê atu” i ta Iehova mau ture. (Ioa. 10:16) E tauturu te feia faatavaihia ia ratou ia riro ei taata parau-tia i mua i te Atua. E tupu te reira, maoti noa te hamani maitai rahi o Iehova. Ua faataa Paulo: “I tia-noa-hia mai [ratou ei feia parau-tia, NWT] e to ˈna [to te Atua] ra aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu.”—Roma 3:23, 24.

Te haamaitairaa o te pure (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. Eaha te tuatiraa rotopu i te pure e te hamani maitai rahi o te Atua?

12 E nehenehe tatou e haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure. No to ˈna hamani maitai rahi, e nehenehe tatou e pure ia Iehova. Ua pii Paulo i te terono o Iehova i te “terono o te aroha mau,” e te titau manihini nei oia ia tatou ia haafatata ˈtu i te reira a paraparau roa ˈtu ai i te Atua. (Heb. 4:16a) E nehenehe tatou e pure ia Iehova i te mau taime atoa na roto ia Iesu. E haamaitairaa rahi mau â teie! Ua parau Paulo: “No ˈna tatou e parau noa ˈi, e te ô hoi ma te mǎtaˈu ore i te faaroo ia ˈna ra.”—Eph. 3:12.

Te tauturu i te taime au mau ra (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. E nafea te hamani maitai rahi e “turu mai ia tatou i te tau e au ai ra”?

13 E nehenehe tatou e ite i te tauturu i te taime au mau. Ua faaitoito mai Paulo ia tatou ia pure ia Iehova i te mau taime atoa e hinaaro mau ai tatou, “ia arohahia mai tatou nei, ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.” (Heb. 4:16b) I roto i te ati aore ra fifi o to tatou oraraa, e nehenehe tatou e taparu ia Iehova te tauturu. E pahono iho â oia i ta tatou mau pure, noa ˈtu aita oia i titauhia ia na reira. E faaohipa pinepine oia i to tatou mau taeae e tuahine no te tauturu ia tatou. E pahono Iehova i ta tatou mau pure a nehenehe atu ai tatou e “faaitoito e [e] parau e, O te Fatu to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.”—Heb. 13:6.

14. Eaha te mau maitai ta tatou e fanaˈo no to tatou aau i te hamani maitai rahi o Iehova?

14 E nehenehe tatou e fanaˈo i te tamahanahanaraa no to tatou aau. E haamaitairaa rahi ia tamahanahana mai Iehova ia tatou i te mau taime e hepohepo rahi roa ˈi tatou. (Sal. 51:17) A faaruru ai te mau Kerisetiano no Tesalonia i te mau hamani-ino-raa, ua papai Paulo: “E ia haamahanahana mai to tatou Fatu o Iesu Mesia iho, e te Atua to tatou Metua ra, o tei aroha mai ia tatou nei, e ua horoa mai hoi i te oaoa [aore ra tamahanahana] mure ore, e te tiaturiraa maitai i to ˈna ra aroha mau, ia haamahanahana mai i to outou aau.” (Tes. 2, 2:16, 17) Mea tamahanahana mau â i te ite e na roto i to ˈna hamani maitai rahi, te here e te aupuru ra Iehova ia tatou!

15. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi, maoti te hamani maitai rahi o te Atua?

15 E tiaturiraa o te ora mure to tatou. No te mea e taata hara tatou, aita to tatou e tiaturiraa aita anaˈe te tauturu a Iehova. (A taio i te Salamo 49:7, 8.) Ua horoa mai râ Iehova i te hoê tiaturiraa faahiahia mau. Eaha ïa te reira? Ua parau Iesu: “O teie . . . to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, o te ite i te Tamaiti e te faaroo ia ˈna ra, ei ora mure ore to ˈna.” (Ioa. 6:40) E nehenehe ïa tatou e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu, maoti te hamani maitai rahi o Iehova. Ua parau Paulo: “O te aroha mau o te Atua e ora ˈi te taata atoa ra, ua itea mai nei ïa.”—Tito 2:11.

EIAHA E RURI Ê I TO TE ATUA HAMANI MAITAI RAHI EI OTOHERAA NO TE HARA

16. Mea nafea vetahi mau Kerisetiano matamua i te faaohiparaa ma te tano ore i to te Atua hamani maitai rahi?

16 Te fanaˈo nei tatou e rave rahi haamaitairaa no te hamani maitai rahi o Iehova. Tera râ, eita e tia ia tatou ia faaohipa ma te tano ore i to ˈna hamani maitai rahi, oia hoi, ia faariro i te reira ei otoheraa no te hara. I rotopu i te mau Kerisetiano matamua, ua tamata vetahi i te “ruri ê i te aroha mau o [te] Atua ei taiataraa.” (Iuda 4) Ua manaˈo teie mau Kerisetiano taiva e e nehenehe ratou e rave i te hara e e faaore noa iho â Iehova i ta ratou hara. Ua tamata atoa ratou i te turai i to ratou mau taeae ia apiti i roto i ta ratou mau hara. I teie atoa mahana, te feia o te na reira, “ua vahavaha [ïa] i te Varua no ˈna te maitai ra.”—Heb. 10:29.

17. Eaha te aˈoraa puai mau ta Petero i horoa mai?

17 Ua haavare Satani i te tahi mau Kerisetiano i teie mahana ia manaˈo ratou e e nehenehe ratou e rave i te hara e e faaore noa iho â Iehova i ta ratou hara. Parau mau, ua ineine Iehova i te faaore i te mau hara a te feia tatarahapa. Tera râ, te titau ra oia ia aro tatou i to tatou mau hinaaro tia ore. Ua faaurua Iehova ia Petero ia papai: “E tena na, e au mau here, ua ite na outou i teie nei mau mea, e ara ia outou, ia ore outou ia riro i te haavare a te taata iino ra, e hiˈa ihora outou i to outou itoitoraa na. Ia tupu râ to outou i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia.”—Pet. 2, 3:17, 18.

E HOPOI MAI TE HAMANI MAITAI RAHI I TE MAU HOPOIA

18. No to Iehova hamani maitai rahi, eaha ta tatou mau hopoia?

18 E mauruuru rahi to tatou no to Iehova hamani maitai rahi. No reira, e faaohipa anaˈe i ta tatou mau ô no te faahanahana ia Iehova e no te tauturu ia vetahi ê. Tera te tia ia tatou ia rave no ratou. E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i tera mau ô? Te parau ra Paulo: “E e toroa ěê anaˈe to tatou, e au i te maitai i horoahia mai ia tatou nei, . . . e toroa diakono ra, e rave tatou i te toroa diakono ra; e o tei haapii ra, ei te haapii ïa; e o tei faaitoito ra, ei te faaitoito ïa; . . . o tei hamani maitai haere ra, ia na reira oia ma te aau tae.” (Roma 12:6-8) No te hamani maitai rahi ïa o Iehova, e hopoia ta tatou no te haa rahi i roto i te taviniraa, no te haapii i te Bibilia ia vetahi ê, no te faaitoito i to tatou mau taeae e tuahine e no te faaore i te hapa a te feia o te haamauiui mai ia tatou.

19. Eaha ta tatou hopoia o te hiˈopoahia i roto i to muri nei tumu parau?

19 Ei feia o tei haamaitaihia e te hamani maitai rahi o Iehova, e tia ia tutava tatou i “te faaite hua ˈtu i te evanelia ra i te aroha [aore ra hamani maitai rahi] o te Atua.” (Ohi. 20:24) E hiˈopoa mai tatou i teie hopoia i roto i to muri nei tumu parau.