Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E riro te fenua i te feia mǎrû

E riro te fenua i te feia mǎrû

E riro te fenua i te feia mǎrû

“Te manaˈo ra vau i te hoê natura tauihia e faahauhia. . . . Eiaha ananahi poipoi, a muri roa ˈˈe râ, ia haamauhia te hoê raˈi apî e te hoê fenua apî.”—Jean-Marie Pelt, tahuˈa heipuni no Farani.

NO TO ratou ahoaho no te mau tupuraa i te pae totiare e o te heipuni i te fenua nei, mea rahi o te hinaaro e ite i to tatou paraneta ia tauihia ei paradaiso. E ere râ teie hinaaro i te tahi noa moemoeâ o te senekele 21. Mea maoro aˈenei to te Bibilia fafauraa i te haamau-faahou-raa o te Paradaiso i nia i te fenua. I roto i te Papai, teie te tahi mau irava matau-roa ˈˈe-hia no nia i ta Iesu i parau, ‘e riro te fenua i te feia mǎrû,’ e “ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 5:5; 6:10; MN) I teie râ mahana, e ere mea rahi te taata e tiaturi nei i te hoê paradaiso fenua e parahihia e te feia mǎrû. No te rahiraa o te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou, ua moe te Paradaiso.

Te faataa ra te vea tahebedoma Farani La Vie no te aha te tiaturiraa i te hoê paradaiso—i nia anei i te fenua aore ra i nia i te raˈi—i faaruehia ˈi i roto i te ekalesia Katolika: “I muri aˈe i te manaraa i nia i te mau papai a te ekalesia Katolika 19 aˈe senekele i te maoro, ua moe roa [te manaˈo o te hoê] paradaiso i roto i te mau faatuhaaraa pae varua, te mau haapiiraa Tapati, te mau haapiiraa teologia, e te mau haapiiraa ui.” Te parauhia ra e ua poˈi roa taua taˈo ra i te “rupehu meumeu” o “te miterio e te taa ore.” Te ape roa ra te tahi mau orometua i te faahiti i te reira no te mea “te horoa ra [te reira] e rave rahi roa hohoˈa o te oaoa i te fenua nei.”

No Frédéric Lenoir, te hoê tahuˈa totiare aravihi i te pae haapaoraa, ua riro te mau manaˈo o te hoê paradaiso ei “hohoˈa tahanahia.” Te manaˈo atoa ra Jean Delumeau, taata tuatapapa e taata papai e rave rau buka i nia i te tumu parau, e e tupuraa taipe to te mau parau fafau bibilia. Te papai ra oia e: “I te uiraa, ‘Eaha ˈtura ïa no te Paradaiso?’ te tamau noa ra te faaroo Kerisetiano i te pahono e: Maoti te tia-faahou-raa o te Faaora, e tauturu tatou te tahi i te tahi ia tae i te hoê mahana e e ite to tatou mata i te oaoa.”

Te tano noa ra anei te poroi o te hoê paradaiso fenua? Eaha mau â te tiai maira i to tatou paraneta? E mea papu ore anei te hiˈoraa i te tau no a muri aˈe, aore ra e nehenehe anei e ite-maitai-hia ˈtu? E pahono to muri nei tumu parau i teie mau uiraa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

API MATAMUA: Emma Lee/Life File/Getty Images