Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia faaroo e ia itoito tatou mai te Mesia

Ia faaroo e ia itoito tatou mai te Mesia

Ia faaroo e ia itoito tatou mai te Mesia

“E faaitoito . . . ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—IOA. 16:33.

1. Mai te aha te huru o to Iesu faaroo i te Atua?

 UA RAVE noa Iesu Mesia i te hinaaro o te Atua. Aita roa oia i manaˈo e faaroo ore i to ˈna Metua i te raˈi. (Ioa. 4:34; Heb. 7:26) E ere râ i te mea ohie no ˈna ia faaroo no te mau mea ta ˈna i faaruru i te fenua nei. Mai te haamataraa mai â o ta ˈna pororaa, ua tamata to Iesu mau enemi, o Satani atoa, i te ume, faahepo, aore ra te faahema ia ˈna ia taiva. (Mat. 4:1-11; Luka 20:20-25) No reira, ua ahoaho roa Iesu i te pae feruriraa e aau e ua mauiui roa. Ua tae roa ratou i te haapohe ia ˈna i nia i te pou haamauiuiraa. (Mat. 26:37, 38; Luka 22:44; Ioa. 19:1, 17, 18) Noa ˈtu to ˈna mauiui rahi e te mau mea atoa ta ˈna i faaruru, ua ‘haapao maite Iesu e tae noa ˈtu i te pohe.’—A taio i te Philipi 2:8.

2, 3. Eaha ta tatou e haapii mai i to Iesu faarooraa noa ˈtu to ˈna mauiui?

2 I to Iesu oraraa ei taata i te fenua nei, ua haapii oia i te faaroo i roto i te mau tupuraa fifi ta ˈna i ore i farerei aˈenei. (Heb. 5:8) E au ra e aita ˈtu â ta ˈna e haapii mai no nia i te taviniraa ia Iehova. Ua fanaˈo maoro roa hoi oia i te hoê taairaa piri e o Iehova e e “tamaiti faaamu,” aore ra rave ohipa aravihi, oia na te Atua i te roaraa o te poieteraa. (Mas. 8:30) Ua ite-papu-hia râ to ˈna hapa ore rahi i to ˈna faaoromairaa i te mauiui ma te faaroo ei taata. Ua piri roa ˈtu â to Iesu taairaa e to ˈna Metua. Eaha ïa ta tatou e haapii mai?

3 Noa ˈtu e e taata tia roa Iesu, ua tamau oia i te faaroo ma te tia roa eiaha râ na nia i to ˈna iho puai. Ua ani oia i te tauturu i te Atua ia tamau oia i te faaroo. (A taio i te Hebera 5:7.) Ia tamau tatou i te faaroo, e mea tia ia haehaa e ia ani noa atoa tatou i te tauturu i te Atua. No reira te aposetolo Paulo i aˈo ai i te mau Kerisetiano: “Ia hoê atoa o outou huru aau,” aore ra huru feruriraa, “e to te Mesia ra to Iesu,” o tei ‘faahaehaa ia ˈna iho i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtu i te pohe.’ (Phil. 2:5-8) Ua haapapu to Iesu haerea e e nehenehe te taata e faaroo i roto atoa i teie ao ino. Parau mau, mea tia roa Iesu, e o tatou ïa te taata tia ore?

E faaroo anaˈe noa ˈtu to tatou huru tia ore

4. Eaha te auraa i to tatou poieteraahia ei taata ma te tiamâraa e maiti?

4 Ua poiete te Atua ia Adamu raua o Eva ei taata maramarama e tiamâraa to raua e maiti. E tiamâraa atoa to tatou, ei tamarii no raua, e maiti. Eaha ïa te auraa? E nehenehe tatou e faaoti i te rave i te maitai aore ra i te ino. Ua horoa te Atua ia tatou i te tiamâraa e maiti i te faaroo ia ˈna aore ra eita. E hopoia tei taaihia i teie tiamâraa rahi. E ora aore ra e pohe ïa tatou ia au i ta tatou mau faaotiraa no nia i te maitai e te ino. E ohipa atoa te reira i nia i te feia piri ia tatou.

5. Eaha ta tatou paatoa tutavaraa, e e nafea tatou e upootia ˈi?

5 E ere iho â to tatou natura ia faaroo no te mea ua fanauhia tatou ei taata tia ore. E ere i te mea ohie noa ia faaroo i te mau ture a te Atua. Ua tutava Paulo i te faaroo. Ua papai oia: “Te ite nei [au] i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te fa[a]riroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei.” (Roma 7:23) Mea ohie iho â ia faaroo aita anaˈe e haapaeraa, mauiui, aore ra haafifiraa. E nafea râ tatou ia haafifi “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei” i to tatou hinaaro e faaroo? E tupu mai teie mau hinaaro ino no to tatou huru tia ore e no ‘te varua o teie nei ao,’ e mea puai roa te reira. (Ioa. 1, 2:16; Kor. 1, 2:12) No te patoi i te reira, ia faaineine ïa tatou i to tatou aau hou te fifi aore ra te faahemaraa e ia faaoti papu tatou e faaroo ia Iehova noa ˈtu eaha te tupu mai. (Sal. 78:8) Mea rahi te hiˈoraa bibilia o te feia tei upootia no to ratou faaineineraa i to ratou aau.—Eze. 7:10; Dan. 1:8.

6, 7. A faaite e nafea ta tatou iho haapiiraa e tauturu ai ia tatou ia maiti maitai.

6 No te faaineine i to tatou aau, ia haapii maite ïa tatou i te Bibilia e te mau papai bibilia. Peneiaˈe e po haapiiraa teie na oe, e no ani noa ˈtura oe i te tauturu a te varua o Iehova no te faaohipa i ta oe i haapii i roto i ta ˈna Parau. Ua manaˈo oe e mataitai i te tahi hohoˈa i roto i te afata teata ananahi ia po. Ua faaroo oe e mea au roa tera hohoˈa, ua ite atoa râ oe e e taiataraa e e haavîraa uˈana rii noa to roto.

7 E feruri maite oe i ta Paulo aˈoraa i roto i te Ephesia 5:3: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa.” E haamanaˈo atoa oe i ta Paulo aˈoraa i roto i te Philipi 4:8. (A taio.) A feruriruri ai oe i teie aˈoraa faaurua, e uiui oe, ‘Ia haaviivii au i to ˈu aau e to ˈu feruriraa i teie huru hohoˈa, te pee ra anei au ia Iesu o tei faaroo noa i te Atua?’ E nafea ïa oe? E mataitai anei ïa oe i tera hohoˈa?

8. No te aha tatou e haapao ai i ta Iehova mau ture aveia?

8 E hape mau â ia tâuˈa ore i ta Iehova mau ture aveia. E manaˈo paha tatou e eita tatou e roohia i te mau faahopearaa o te amuimuiraa ino, oia atoa te faaanaanataeraa morare ore e te haavî uˈana. Ia paruru râ tatou ia tatou e i ta tatou mau tamarii i te huru haaviivii o Satani. E haa rahi te taata no te paruru i ta ratou mau roro uira ia ore ia ino i te mau poroi totoa, o te nehenehe e faaohipa i ta ratou mau matini no te tuino i te tahi atu mau roro uira. No te paruru ia tatou, e ara ïa tatou i “te mau ravea paari” a Satani, e ere anei?—Eph. 6:11.

9. No te aha tatou e faaoti papu ai e faaroo ia Iehova i te mau mahana atoa?

9 Fatata i te mau mahana atoa, e maiti iho â tatou i te rave i te mau mea ia au i te hinaaro o Iehova aore ra eita. No te fanaˈo i te ora, e faaroo tatou i te Atua e e haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa tumu tia. E faaite tatou e e faaroo mau to tatou ma te pee i te Mesia o tei faaroo ‘e tae noa ˈtu i te pohe.’ E haamaitai Iehova i to tatou taiva ore. Ua fafau Iesu: “Te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mat. 24:13) E titau te reira ia faatupu tatou i te itoito mau mai ia Iesu.—Sal. 31:24.

O Iesu te hiˈoraa rahi o te itoito

10. Eaha te mau faaheporaa ta tatou e farerei, e e nafea tatou?

10 E hinaaro tatou i te itoito ia ore tatou ia peehia i te huru e te haerea o teie nei ao. Te faahepohia ra te mau Kerisetiano i te pae morare, totiare, moni e haapaoraa ia faarue i to Iehova mau eˈa tia. E rave rahi o te faaruru ra i te patoiraa a te utuafare. I te tahi mau fenua, te paturu onoono ra te mau fare haapiiraa i te tauiuiraa o te mau mea ora. Te rahi noa ˈtura te taata aita e tiaturi ra i te Atua. Eita ta tatou e nehenehe e faaea noa, e ohipa râ tatou no te patoi atu i teie mau faaheporaa e mea na reira tatou e paruruhia ˈi. Te faaite ra to Iesu hiˈoraa e nafea tatou e upootia ˈi.

11. E nafea te feruriruriraa i to Iesu hiˈoraa e horoa mai ai i te itoito rahi?

11 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioa. 16:33) Aita roa oia i fati i te haafifiraa a teie nei ao. Aita roa oia i vaiiho i teie nei ao ia tapea ia ˈna ia ore ia poro aore ra ia haapao i ta Iehova mau ture aveia no nia i te haamoriraa mau e te haerea e au. Eiaha atoa ïa tatou. Ua parau Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ i roto i ta ˈna pure: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioa. 17:16) E nehenehe te haapiiraa e te feruriruriraa i te itoito o te Mesia e horoa mai i te itoito e au no te faaatea ê i teie nei ao.

Ia haapiihia tatou e Iesu ia itoito

12-14. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o to Iesu itoito.

12 Ua faaite Iesu i te itoito rahi i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Ma te faaohipa i to ˈna mana ei Tamaiti a te Atua, ua “haere” oia ma te mǎtaˈu ore “i roto i te hiero o te Atua, tiahi atura i rapae au i te feia i hoo atu e tei hoo mai i roto i te hiero ra, huri atura hoi i raro i te mau iri o te feia hoo moni ra, e te parahiraa o te feia hoo uupa ra.” (Mat. 21:12) I to te mau faehau haereraa mai e haru ia Iesu i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua, ua tia ˈtu oia ma te itoito no te paruru i ta ˈna mau pǐpǐ, ma te na ô: “Te imi nei outou ia ˈu ra, e tuu atu ia ratou nei ia haere na.” (Ioa. 18:8) I muri iho, ua parau oia ia Petero ia oomo i ta ˈna ˈoˈe i roto i te vehî, ei faaiteraa e te tiaturi ra Iesu ia Iehova eiaha râ i te mau mauhaa tamaˈi a te taata.—Ioa. 18:11.

13 Ua faahapa Iesu ma te mǎtaˈu ore i te mau orometua aroha ore e te haavare o to ˈna ra tau e ta ratou mau haapiiraa hape. “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou! te opani nei hoi outou i te basileia o te ao i te taata nei,” ta Iesu ïa i parau atu. “Te haapae nei [outou] i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau . . . Te tamâ nei hoi outou i to rapae au i te auˈa e te um[e]te, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-tia ore.” (Mat. 23:13, 23, 25) E hinaaro atoa te mau pǐpǐ a Iesu i te itoito no te mea e hamani ino atoa te mau aratai haapaoraa haavare ia ratou e e haapohe i te tahi o ratou.—Mat. 23:34; 24:9.

14 Ua patoi Iesu ma te itoito i te mau demoni. I te hoê taime, ua farerei oia i te hoê taata i uruhia e te demoni. No to ˈna puai rahi aita e taata e tia i te tapea ia ˈna i te fifi. Ma te itoito, ua tiavaru Iesu e rave rahi demoni e haavî ra i tera taata. (Mar. 5:1-13) I teie mahana, aita te Atua i horoa i te mau Kerisetiano i te mana no te faatupu i teie mau semeio. Teie râ, i roto i te pororaa e te haapiiraa, te aro atoa nei tatou ia Satani tei ‘haapouri i te aau o te feia faaroo ore.’ (Kor. 2, 4:4) Mai no Iesu, “e ere” ta tatou nei mauhaa tamaˈi “i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro”—te mau haapiiraa faaroo tei aˈa maitai, mea hape râ. (Kor. 2, 10:4) E nehenehe tatou e ite mea nafea to Iesu faaohiparaa i te mau mauhaa tamaˈi pae varua e e pee i to ˈna hiˈoraa.

15. Ua niuhia to Iesu itoito i nia i te aha?

15 Ua niuhia to Iesu itoito i nia i te faaroo eiaha râ i nia i te riaria ore. To tatou atoa ïa. (Mar. 4:40) E nafea e noaa ˈi ia tatou te faaroo mau? Na te hiˈoraa o Iesu e aratai ia tatou. Ua ite maitai oia i te mau Papai e ua tiaturi roa i te reira. Ua faaohipa oia i te ˈoˈe o te varua, te Parau a te Atua ei mauhaa, eiaha râ i te hoê ˈoˈe mau. Ua turu pinepine oia i ta ˈna mau haapiiraa ma te faahiti i te mau Papai, ma te na ô: ‘Ua papaihia,’ oia hoi i roto i te Parau a te Atua. *

16. E nafea to tatou faaroo e puai ai?

16 Ia nehenehe to tatou faaroo ei pǐpǐ e faaruru i te mau tamataraa, o te tupu mai iho â, ia taio e ia haapii ïa tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa e ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano, ia î hoi to tatou feruriraa i te pue parau mau, te niu o te faaroo. (Roma 10:17) Ia feruriruri atoa tatou i ta tatou i haapii, ia putapû to tatou aau. O te faaroo anaˈe te nehenehe e turai ia tatou ia haa ma te itoito. (Iak. 2:17) Ia ani ïa tatou i te varua moˈa na roto i te pure no te mea e tuhaa te faaroo o te hotu a te varua.—Gal. 5:22.

17, 18. Mea nafea to te hoê tuahine apî faaiteraa i te itoito i te fare haapiiraa?

17 Ua ite te hoê tuahine apî o Kitty te iˈoa e nafea te faaroo mau e horoa mai ai i te itoito. Mai to ˈna tamariiraa ra, ua ite oia eiaha o ˈna e “haama i te evanelia” i te haapiiraa, e ua hinaaro mau oia e poro i to ˈna mau hoa haapiiraa. (Roma 1:16) I te mau matahiti atoa, ua faaoti oia i te paraparau ia vetahi ê no nia i te parau apî maitai, aita râ o ˈna i nehenehe no to ˈna mǎtaˈu. Maa matahiti i muri aˈe, ua taui oia i te fare haapiiraa. Ua parau oia, “I teie nei, e imi au i te taime tano.” Ua ani Kitty i te itoito, te ieie ore e au i to te Mesia e te taime tano.

18 I te mahana matamua, ua anihia te mau piahi ia faaite taitahi mai i to ratou iˈoa. E rave rahi tei faaite i ta ratou haapaoraa, ma te parau e aita ratou e haere ra i te pure. Ua taa ia Kitty e tera te taime tano ta ˈna i ani. O ˈna i teie nei tei anihia, e ua pahono papu oia, “E Ite no Iehova vau, e o te Bibilia ta ˈu aratairaa no nia i te haamoriraa e te haerea tia.” A paraparau noa ˈi oia, ua hiˈo vetahi ia ˈna ma te mata faaooo. Ua tâuˈa râ te tahi atu i ta ˈna parau e ua uiui ia ˈna i muri aˈe. Ua faahiti atoa te orometua i te hiˈoraa maitai o Kitty o tei paturu i ta ˈna mau tiaturiraa. Ua oaoa roa Kitty i to ˈna haapiiraa i te itoito mai to Iesu.

A faaite i te faaroo e te itoito mai to te Mesia

19. (a) Ua taaihia te faaroo mau i te aha? (b) E nafea tatou e faaoaoa ˈi ia Iehova?

19 Ua taa atoa i te mau aposetolo e ia niuhia ta ratou mau ohipa e rave ma te itoito i nia i te faaroo. Ua taparu ratou ia Iesu: “E faarahi mai i to matou faaroo.” (A taio i te Luka 17:5, 6.) Ua hau atu te faaroo mau i te tiaturiraa e te vai mau ra te Atua. Ua taaihia te reira i te faatupuraa i te hoê taairaa piri e o Iehova mai to te hoê tamaiti iti e to ˈna metua î i te here. Ma te faaurua, ua papai Solomona: “E tau tamaiti e, ua paari anaˈe to oe ra aau, e oaoa ïa tau aau, to ˈu iho nei â. E oaoa tau aau, ia parau to vaha i te parau-tia.” (Mas. 23:15, 16) E oaoa atoa Iehova ia paturu tatou ma te itoito i ta ˈna mau faaueraa tumu tia. Ia ite tatou i te reira e itoito atu â tatou. No reira, e pee noa anaˈe i te hiˈoraa o Iesu, ma te paturu i te parau-tia ma te itoito!

[Nota i raro i te api]

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te tauturu ia tatou ia faaroo noa ˈtu to tatou huru tia ore?

• Ua niuhia te faaroo mau i nia i te aha, e e nafea te reira e faaitoito ai ia tatou?

• Eaha te itehia mai ia faaroo e ia itoito tatou mai te Mesia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faaineine anei oe i to oe aau no te patoi i te faahemaraa?

[Hohoˈa i te api 18]

Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e faaite i te itoito niuhia i nia i te faaroo