Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xi rizíʼdinu de ca gunaa ni riete lu Biblia?

¿Xi rizíʼdinu de ca gunaa ni riete lu Biblia?

Ni rusiidiʼ Biblia

 Biblia ruzeeteʼ de stale gunaa (Romanos 15:4; 2 Timoteo 3:16, 17). Lu artículo riʼ, zazíʼdinu tu ejemplu stiʼ zanda chinándanu ne tu laa coʼ (1 Corintios 10:11; Hebreos 6:12).

  Abigail

 ¿Tu gúcabe? Abigail nga xheelaʼ ti hombre ricu ne naduxhuʼ ni láʼ Nabal. Nabé nuu xpiaanibe, humilde laabe, gúcabe ti gunaa sicarú ne espiritual (1 Samuel 25:3).

 ¿Xi bíʼnibe? Biʼniʼ Abigail xiixa para cadi guizaaca ti desgracia ne zaqué bisihuinni nuu xpiaaniʼ. Laabe ne Nabal nabézacabe gaxha de ra nuu David, hombre ni beeda gaca rey stiʼ Israel, purtiʼ canagucachilú de ca enemigu stiʼ. Laga nuu David ne ca soldadu stiʼ lugar que, gúpacaʼ ca dendxuʼ stiʼ Nabal para cadi cuánacabe laacaʼ. Ti dxi, biseendaʼ David ca soldadu stiʼ zinábacaʼ guendaró Nabal, peru qué niná Nabal nudii ni laacabe ne gudindené laacabe. Guizáʼ bidxiichi David, ngue runi biree ziguuti Nabal ne ca xpinni (1 Samuel 25:10-12, 22).

 Ora gunna Abigail ni biʼniʼ xheelaʼ, nagueendaca biseendabe ca xpínnibe zisaanacaʼ guendaró para David ne ca soldadu stiʼ. Yenándabe ca binni que ne gunábabe David guni perdonar laacabe (1 Samuel 25:14-19, 24-31). Gucuaa David regalu ni bidii Abigail laa ne bidii cuenta nabé humilde laabe. Despué laaca bicaadiaga David conseju bidii Abigail laa ne bidii cuenta biquiiñeʼ Dios gunaa riʼ para cadi guni ti desgracia (1 Samuel 25:32, 33). Nin qué nindaa, guti Nabal ne beeda gaca Abigail xheelaʼ David (1 Samuel 25:37-41).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Neca guca Abigail ti gunaa sicarú ne napa bueltu, qué niníʼ ique jma risaca que xcaadxi. Para cadi guizaaca ti desgracia, yenábabe perdón neca qué gápabe donda. Ora biʼniʼ chaahuiʼ Abigail guendanagana que, qué ñaca luguʼ, bíʼnini né guendanadxibalú ne guendabiaaniʼ.

  Ana

 ¿Tu gúcabe? Ana nga xheelaʼ ti hombre láʼ Elqaná ne jñaa Samuel, ti hombre ni beeda gaca ti profeta risaca ndaaniʼ guidxi Israel (1 Samuel 1:1, 2, 4-7).

 ¿Xi bíʼnibe? Biyubi Ana gacané Dios laa purtiʼ qué ganda gapa xiiñiʼ neca maʼ xadxí de bichaganáʼ. Gupa Elqaná, xheelaʼ Ana, sti xheelaʼ ni biree láʼ Peniná, ne gunaa riʼ gupa xiiñibe. Siempre runi burla Peniná Ana, ngue runi biʼniʼ orar Ana Dios para gacané laa. Laaca bíʼnibe ti promesa Dios, gúdxibe laa pa gápabe ti hombrehuiiniʼ zudiibe laa para guni dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo stiʼ. Tabernáculo que nga casi ti yoohuiiniʼ ni ribiá ni biquiiñeʼ ca israelita dxiqué para guni adorarcaʼ Dios (1 Samuel 1:11).

 Bicabi Dios oración stiʼ Ana ne bidii laabe ti hombrehuiiniʼ ne gulee labe laa Samuel. Casi maca biʼniʼ prometer Ana, yené Samuel dxi nahuiiniʼ ndaaniʼ tabernáculo stiʼ Dios para guni ni nabe (1 Samuel 1:27, 28). Guiráʼ iza runi Ana ti lari sin manga ne risaanani para Samuel. Ra gudiʼdiʼ tiempu guluu Dios ndaayaʼ Ana ne gupa xcaayuʼ xiiñiʼ, chonna hombrehuiiniʼ ne chupa dxaapahuiiniʼ (1 Samuel 2:18-21).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Gunda biʼniʼ huantar Ana guendanagana que purtiʼ biʼniʼ orar de guidubi ladxidóʼ. Lu 1 Samuel 2:1-10 zadxélanu oración ni biʼniʼ Ana Jehová para gudii xquixe peʼ laabe. Guizáʼ naroʼbaʼ fe gupa gunaa riʼ.

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Ana, biindaʼ artículo ni láʼ «Bixhélebe ladxidoʼbe nezalú Jiobá».

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xiñee bidii Dios lugar gapa hombre stale xheelaʼ dxiqué, biindaʼ artículo ni láʼ «Ñee jneza ruuyaʼ Dios gapa binni stale xheelaʼ la?».

  Dalila

 ¿Tu gúcabe? Dalila nga ti gunaa ni guyuulaʼdxiʼ Sansón, hombre ni guca juez stiʼ guidxi Israel (Jueces 16:4, 5).

 ¿Xi bíʼnibe? Gucuaa Dalila bueltu stiʼ ca xaíque stiʼ ca filisteu para guni traicionar Sansón. Biquiiñeʼ Dios juez riʼ para gulá ca israelita de lu náʼ ca filisteu. Qué ñanda ñuni ganar ca filisteu que Sansón purtiʼ guizáʼ bidii Jehová stipa laabe (Jueces 13:5). Ngue runi, gunabaʼ ca xaíque stiʼ ca filisteu que Dalila gacané laacaʼ.

 Bidii ca filisteu que bueltu Dalila para guyubi ganna xiñee nadipaʼ Sansón. Gucuaa gunaa riʼ bueltu que ne despué de gunabadiidxabe Sansón stale biaje la? gúnnabe xiñee nadipaʼ (Jueces 16:15-17). Gudxi Dalila ca filisteu que xiñee nadipaʼ Sansón ngue runi gunaazeʼ ne biseguyoo ca filisteu hombre riʼ (Jueces 16:18-21).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Guyuulaʼdxiʼ Dalila gapa bueltu. Biyúbibe puru para laasibe ngue runi biʼniʼ traicionarbe ti xpinni Jehová. Cadi naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe.

  Débora

 ¿Tu gúcabe? Débora nga ti gunaa ni guca profeta stiʼ Jehová, Dios stiʼ guidxi Israel. Biquiiñeʼ Jehová laabe para gabi ca israelita xi caquiiñeʼ gúnicaʼ ne para guni chaahuicaʼ guendanagana gúpacaʼ (Jueces 4:4, 5).

 ¿Xi bíʼnibe? Qué nidxibi Débora ne gucané ca ni runi adorar Dios. Gudxi Jehová laabe gábibe Barac chiné ejércitu stiʼ ca israelita para tíndenecaʼ ca cananeu (Jueces 4:6, 7). Despué gunabaʼ Barac Débora chiné laabe lu guerra. Qué nidxibi Débora ne guyé (Jueces 4:8, 9).

 Gucané Dios ca israelita para biʼniʼ ganarcaʼ guerra que. Despué bicaa Débora ti ndaa de canción ni biʼndaʼ né Barac para guiniʼcaʼ ximodo biʼniʼ ganarcaʼ. Lu canción que laaca bizeeteʼ Débora ni biʼniʼ Jael, sti gunaa nadxibalú, para biʼniʼ ganar ca israelita que ca cananeu (Jueces, capítulo 5).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Biʼniʼ Débora stipa gacané xcaadxi ne guca nadxibalú. Guluube gana xcaadxi guni ni riuulaʼdxiʼ Dios. Ne ora rúnicaʼ ni, rábibe laacaʼ jneza ni rúnicaʼ.

  Ester

 ¿Tu gúcabe? Ester nga ti baʼdudxaapaʼ judía ni gulí Asuero, rey persa, para gaca reina.

 ¿Xi bíʼnibe? Cumu reina Ester la? biʼniʼ xiixa para cadi guuticabe binni xquidxi. Gúnnabe biree ti ley ra maʼ nexheʼ fecha guuticabe guiráʼ judíu nabeza lu Imperiu persa. Ne Hamán, primé ministru stiʼ guidxi que gudixhe gataʼ ley que (Ester 3:13-15; 4:1, 5). Guluu Ester xquendanabani lu peligru ne gunábabe xprímube Mardoqueo gacané laabe. Gudxi Ester rey Asuero, xheelaʼ, xii ngue cá ique Hamán guni (Ester 4:10-16; 7:1-10). Bidii Asuero lugar quixheʼ Ester ne Mardoqueo sti ley ni gacané ca judíu que gaca defendercaʼ. Ni bizaaca nga, biʼniʼ ganar ca judíu que ca enemigu sticaʼ (Ester 8:5-11; 9:16, 17).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Bisaana reina Ester ti ejemplu galán para laanu purtiʼ guca nadxibalú, guca humilde ne gunna nuu cosa ni qué zanda guni stubi (Salmo 31:24; Filipenses 2:3). Neca nácabe ti gunaa sicarú ne risácabe, biyúbibe gacané xcaadxi laabe ne bicaadiágabe conseju bidiicabe laabe. Ora guníʼnebe xheelabe, guniʼbe né diidxaʼ nadóʼ, bíʼnibe ni né respetu ne gúcabe nadxibalú. Qué nidxíbibe niniʼbe judía laabe neca zanda guuticabe laabe.

  Eva

 ¿Tu gúcabe? Eva nga primé gunaa bibani lu Guidxilayú ne laca laabe nga primé gunaa ni riete lu Biblia.

 ¿Xi bíʼnibe? Qué nuzuubaʼ Eva stiidxaʼ Dios. Laabe ne Adán gúcacabe perfectu, bizáʼ Jehová laacabe para guicaacabe decisión stícabe ne gápacabe cualidad casi guendarannaxhii ne guendabiaaniʼ (Génesis 1:27). Nanna Eva gudxi Dios Adán zati pa gó cuananaxhi stiʼ ti yaga. Peru bisiguii Binidxabaʼ laabe ne gudxi laabe qué zátibe. Laaca gudxi laabe jma galán zabánibe pa qué guzuubabe stiidxaʼ Dios. Ngue runi gudobe cuananaxhi que ne despué bidiibe ni Adán para gó ni (Génesis 3:1-6; 1 Timoteo 2:14).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Ejemplu stiʼ Eva rusiidini laanu nabé peligroso nga guiníʼ íquenu cosa ni cadi jneza. Cumu nabé racalaʼdxiʼ Eva guicaa xiixa ni cadi stiʼ la? bicaani laa gucheené mandatu stiʼ Dios (Génesis 3:6; 1 Juan 2:16).

  Jael

 ¿Tu gúcabe? Jael nga xheelaʼ Héber, ti hombre ni cadi israelita. Gúcabe ti gunaa nadxibalú ne gucanebe xquidxi Dios.

 ¿Xi bíʼnibe? Guca Jael nadxibalú dxi yechuu Sísara, jefe stiʼ ejércitu stiʼ ca cananeu, ra campamentu stiʼ. Biyubi Sísara paraa gucaachilú purtiʼ maʼ biʼniʼ ganar ca israelita laa lu guerra. Gudxi Jael laabe chuʼbe ra lidxi para guiziiláʼdxibe, ne laga nisiaasiʼ Sísara biiti Jael laa (Jueces 4:17-21).

 Pur ni biʼniʼ Jael, biʼniʼ cumplir ca diidxaʼ ni maca guníʼ profeta Débora ni ná lu náʼ ti gunaa zutoo Jehová Sísara (Jueces 4:9). Cumu guca Jael nadxibalú ruzeeteʼ Biblia nabé guluu Dios ndaayaʼ laabe lade guiráʼ gunaa (Jueces 5:24).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Qué ñaca Jael ti gunaa ni guiidxináʼ si, sínuque guca nadxibalú. Historia stibe rusihuinni zanda guni Jehová ni caquiiñeʼ gaca para guni cumplir ca profecía stiʼ.

  Jezabel

 ¿Tu gúcabe? Jezabel nga xheelaʼ Acab, rey de Israel. Cadi israelita gunaa riʼ ne qué runi adorarbe Jehová, sínuque runi adorarbe Baal, ti dios stiʼ ca cananeu.

 ¿Xi bíʼnibe? Guca reina Jezabel ti gunaa ni nabé riuulaʼdxiʼ guni mandar, qué riaʼ ne nabé naduxhuʼ. Bicaabe binni guni adorar Baal ne guni practicar pecadu sexual purtiʼ zaqué nga raca adorar Baal. Laaca guyuube nucaabe binni nusaana de ñuni adorar Jehová, Dios ni dxandíʼ (1 Reyes 18:4, 13; 19:1-3).

 Bisiguii Jezabel ne biiti para guni ni racalaʼdxiʼ (1 Reyes 21:8-16). Ne casi maca guníʼ Dios, feu modo gútibe ne qué nucaachicabe laabe (1 Reyes 21:23; 2 Reyes 9:10, 32-37).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Guca Jezabel ti gunaa ni qué iquiiñeʼ ne ni biʼniʼ cosa malu para gaca ni racalaʼdxiʼ. Runibiáʼ binni Jezabel casi ti gunaa ni qué rituí lú, ni qué iquiiñeʼ ne ni qué ñuni respetar xcaadxi. Cadi naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe.

  Lea

 ¿Tu gúcabe? Lea nga primé xheelaʼ Jacob, béndabe ni jma nahuiiniʼ ni láʼ Raquel guca guiropa xheelaʼ Jacob (Génesis 29:20-29).

 ¿Xi bíʼnibe? Gupa Lea xhoopaʼ xiiñiʼ Jacob, puru hombre (Rut 4:11). Peru Jacob racalaʼdxiʼ guichaganáʼ Raquel ne cadi Lea. Bixhoze ca baʼdudxaapaʼ riʼ, Labán, bidii Lea para guichaganáʼ Jacob ne cadi Raquel. Ora bidii Jacob cuenta bisiguiibe laa para guichaganáʼ Lea, guyé ne guniʼné laabe. Bisiene Labán Jacob costumbre nápacaʼ nga guichaganáʼ xiiñicaʼ ni jma huaniisi primeru, ngue runi ti semana despué bichaganáʼ Jacob Raquel (Génesis 29:26-28).

 Jma gunnaxhii Jacob Raquel que Lea (Génesis 29:30). Nabé bichiichi ngue Lea ngue runi biyubi modo gannaxhii Jacob laa. Nanna Dios xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ Lea ngue runi guluu ndaayaʼ laabe, gúpabe xhoopaʼ xiiñibe hombre ne ti baʼdudxaapaʼ (Génesis 29:31).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Biʼniʼ orar Lea ne gudxi Dios ni naguu xizaa laa ne qué nudii lugar nucueeza ca guendanagana que laa para cadi ñuuyaʼ ximodo cayacané Dios laa (Génesis 29:32-35; 30:20). Ni bizaaca Lea riʼ rusiidini laanu xi guiráʼ guendanagana rapa binni ora richaganáʼ ti hombre stale gunaa. Dxiqué bidii Dios lugar gapa binni stale xheelaʼ ti tiempu, peru racalaʼdxiʼ Dios guichaganáʼ hombre ti gunaa si (Mateo 19:4-6).

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Lea, biindaʼ artículo ni láʼ «Dos hermanas rivales “edificaron la casa de Israel”».

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma xiñee bidii Dios lugar gapa hombre stale xheelaʼ dxiqué, biindaʼ artículo ni láʼ «Ñee jneza ruuyaʼ Dios gapa binni stale xheelaʼ la?».

  María (benda Marta ne bizaʼnaʼ Lázaro)

 ¿Tu gúcabe? María, bizáʼnabe Lázaro ne béndabe Marta, guca xhamígucabe Jesús.

 ¿Xi bíʼnibe? Bisihuinni María stale biaje runi respetar Jesús, Xiiñiʼ Dios. Biʼniʼ crebe ñanda ñuni Jesús xiixa para cadi ñati Lázaro ne guyuube ora bisibani Jesús Lázaro. Bidxiichiné Marta laabe ora gulibe gucaadiágabe Jesús, lugar de ñacanebe laa né ca dxiiñaʼ ni cayuni ra yoo. Peru guluu Jesús gana María purtiʼ jma gucuá ique chuʼ gaxha de Dios (Lucas 10:38-42).

 Ti biaje bisihuinni María guizáʼ hospitalaria laa ora bindaateʼ ti «aceite rindáʼ naxhi ne guizáʼ caru» ique ne ñee Jesús (Mateo 26:6, 7). Guyuu tu guníʼ caguítesibe aceite que. Peru biʼniʼ defender Jesús laabe ne guníʼ: «Ra tiica gaca predicar ca noticia galán riʼ, lu guidubi guidxilayú, laaca ziete ni biʼniʼ gunaa riʼ ne zacá zietenaláʼdxicabe laa» (Mateo 24:14; 26:8-13).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Gupa María ti fe nabé naguidxi. Jma gucuá íquebe guni adorarbe Dios qué gúnibe sti cosa. Gúcabe humilde ne bisihuínnibe runi respetarbe Jesús, ne biquiiñebe bueltu stibe para gusisácabe laa.

  María (jñaa Jesús)

 ¿Tu gúcabe? María nga ti baʼdudxaapaʼ judía. Binnidxaapaʼ laabe dxi gule Jesús, purtiʼ guca xiiñibe xiiñiʼ Dios pur ti milagru.

 ¿Xi bíʼnibe? Guca María humilde ne bizuubaʼ stiidxaʼ Dios. Maʼ chichaganabe José nga dxi guyé ti ángel ra nuube ne gudxi laabe zacaxiiñibe Mesías (Lucas 1:26-33). Biʼniʼ María ni gunabaʼ ángel que laa. Despué, gúpabe Jesús. Laaca gupa ruʼ María ne José xtapa xiiñiʼ hombre ne zándaca chupa gunaa. Ngue runi, maʼ qué ñaca diʼ María binnidxaapaʼ o virgen (Mateo 13:55, 56). Neca gucuaabe ti ndaayaʼ nabé risaca, qué ninábabe ñuni adorárcabe laabe tiempu biʼniʼ predicar Jesús ne tiempu guyuu ca primé congregación stiʼ ca xpinni Cristu.

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Guca María ti gunaa ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne gucuaa dxiiñaʼ ni bidii Dios laa. Laaca biindabe Stiidxaʼ Dios. Zándaca biaʼ gande biaje bizeeteʼ María ni cá lu Stiidxaʼ Dios ora guníʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu libru stiʼ Lucas 1:46-55.

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de María, biindaʼ artículo ni láʼ «Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ María laanu».

  María Magdalena

 ¿Tu gúcabe? María Magdalena nga ti gunaa ni guca tobi de ca xpinni Jesús.

 ¿Xi bíʼnibe? María Magdalena nga tobi de ca gunaa ni yenanda Jesús ne ca discípulo stiʼ. Laaca biquiiñebe de ni nápabe para gudiibe ni caquiiñeʼ Jesús ne ca xpinni (Lucas 8:1-3). Yenándabe Jesús biaʼ dxi biʼniʼ predicar ne guyuube gaxha de laa dxi bicaacabe laa lu yaga. Guca María Magdalena tobi de ca primé binni ni biʼyaʼ Jesús dxi biasa de lade gueʼtuʼ (Juan 20:11-18).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Bidii María Magdalena de ni napa para gacané Jesús dxi biʼniʼ predicar ne bíʼnibe xhiiñaʼ Dios de guidubi ladxidoʼbe.

  Marta

 ¿Tu gúcabe? Marta nga bizaʼnaʼ Lázaro ne benda María. Guleza guiónnacabe Betania, ti guidxihuiiniʼ riaana gaxha de Jerusalén.

 ¿Xi bíʼnibe? Guca Marta xhamiga Jesús. Nga runi Biblia ná «nabé nadxii Jesús Marta, María ne Lázaro» (Juan 11:5). Nabé galán modo ridxaagalú Marta binni ra lidxi. Ti biaje yeganna Jesús laacabe, gurí María cucaadiaga Jesús, peru Marta canayuni xcaadxi cosa. Despué bidxiichibe ne gúdxibe Jesús cadi cayacané María laabe, peru né diidxaʼ nadóʼ gudxi Jesús Marta xii nga ni jma jneza guni (Lucas 10:38-42).

 Dxi guca huará Lázaro, biseendacaa Marta ne María Jesús, purtiʼ nánnacaʼ zanda gusiándabe laa (Juan 11:3, 21). Peru guti Lázaro. Ca diidxaʼ gudxi Marta Jesús bisihuínnini runi crebe zanda gusibani Dios binni ni maʼ guti ne laaca runi crebe zanda gusibani Jesús bizáʼnabe (Juan 11:20-27).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Biʼniʼ Marta stipa guidxaagalú binni ra lidxi. Bicaadiágabe conseju bidii Jesús laabe. Guniʼbe xi cayuni sentirbe ne bisihuínnibe nápabe fe.

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Marta, biindaʼ artículo ni láʼ «Ma bine cre».

  Míriam

 ¿Tu gúcabe? Míriam nga bizaʼnaʼ Moisés ne Aarón. Laabe nga primé gunaa ni riete lu Biblia ni guca profeta.

 ¿Xi bíʼnibe? Cumu profeta laabe la? guniʼbe ca mensaje ni zeeda de Dios. Guca Míriam ti gunaa nabé risaca ndaaniʼ guidxi Israel. Dxi binitilú Dios ejércitu stiʼ ca egipciu ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ, biindabe ti canción né caadxi hombre purtiʼ biʼniʼ ganárcabe (Éxodo 15:1, 20, 21).

 Ti tiempu despué, Míriam ne Aarón biʼniʼ criticarcaʼ Moisés. Rihuínnica bíʼnicabe ni purtiʼ gúpacabe envidia. Biiyaʼ Jehová ni bíʼnicabe que ngue runi, guluu jneza laacabe (Números 12:1-9). Biʼniʼ castigar Dios Míriam né ti guendahuará láʼ lepra, purtiʼ laabe nga bizulube guniʼbe mal de Moisés. Despué, gunabaʼ Moisés Jehová gusianda laabe ne bisianda Jehová Míriam. Peru gupa xidé guyuube cuarentena gadxe gubidxa ante guibiguétabe ndaaniʼ campamentu stiʼ Israel (Números 12:10-15).

 Biblia ná gucuaa Míriam disciplina bidii Dios laa. Stale iza despué, guníʼ Dios de dxiiñaʼ risaca ni biʼniʼ gunaa riʼ ndaaniʼ guidxi Israel ora guníʼ biseendaʼ Moisés, Aarón ne Míriam ra nuu guidxi Israel (Miqueas 6:4).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Historia stiʼ Míriam rusihuínnini ruuyaʼ Dios ni rábinu ca hermanu ne ca hermana ne ni rininu de laacaʼ. Laaca rizíʼdinu cadi naquiiñeʼ gácanu orgulloso ne cadi naquiiñeʼ gápanu envidia para chuulaʼdxiʼ Dios ni rúninu, purtiʼ zanda guninanu xcaadxi.

  Rahab

 ¿Tu gúcabe? Rahab nga ti gunaa ni guca prostituta ni guleza ndaaniʼ guidxi Jericó ne despué biʼniʼ adorarbe Jehová.

 ¿Xi bíʼnibe? Bicaachiʼ Rahab chupa israelita ni zigundaachiʼ guidxi ra nabeza. Bíʼnibe ni purtiʼ gúnnabe bilá Jehová, Dios stiʼ Israel, xquidxi de lu náʼ ca egipciu ne despué de lu náʼ ca amorreu.

 Gucané Rahab ca hombre ni yegundaachiʼ que ne gunábabe laacaʼ gulacaʼ laabe ne familia stibe ora gunitilú ca israelita guidxi Jericó. Gudxi ca hombre que laabe zúnicaʼ ni, peru primeru naquiiñeʼ gúnibe chonna cosa, primé, cadi naquiiñeʼ gábibe guirutiʼ xi yegúnicaʼ raqué, guiropa, naquiiñeʼ guiaanabe ne familia stibe ndaaniʼ lídxibe ora gucaalú ca israelita guidxi que, ne guionna, naquiiñeʼ ugaandabe ti doo naxiñáʼ ruaa ventana stibe para gánnacaʼ gunáʼ lídxibe. Biʼniʼ Rahab guiráʼ ni gudxi ca hombre que laa, ngue runi laabe ne familia stibe bilácabe dxi binitilú ca israelita guidxi Jericó.

 Ti tiempu despué, bichaganáʼ Rahab ti israelita ne de laabe zá rey David ne Jesucristu (Josué 2:1-24; 6:25; Mateo 1:5, 6, 16).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Biblia ná naca Rahab ti ejemplu para laanu purtiʼ gupa fe (Hebreos 11:30, 31; Santiago 2:25). Racané historia stibe laanu guidúʼyanu pabiáʼ riá Dios binni, biaʼca runi tratar guiráʼ ne riguu ndaayaʼ ca ni guni cré laa, modo tiica si bibánicaʼ dxiqué.

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Rahab, biindaʼ artículo ni láʼ «Bixhá Dios stonda be».

  Raquel

 ¿Tu gúcabe? Raquel nga tobi de ca xiiñidxaapaʼ Labán ne beeda gácabe xheelaʼ Jacob, ne laabe nga ni jma gunnaxhii Jacob.

 ¿Xi bíʼnibe? Bichaganáʼ Raquel Jacob ne gúpacaʼ chupa xiiñicaʼ hombre, cada tobi gupa ti tribu lade ca 12 tribu stiʼ Israel. Biblia ná binibiáʼ Raquel xheelaʼ dxi cayapa ca dendxuʼ stiʼ bixhoze (Génesis 29:9, 10). Gupa Raquel ti benda jma huaniisi que laa láʼ Lea, peru jma sicarú Raquel que laabe (Génesis 29:17).

 Guyuulaʼdxiʼ Jacob Raquel ne guná guni dxiiñaʼ gadxe iza para ganda guichaganáʼ laabe (Génesis 29:18). Peru bisiguii Labán Jacob para ganda guichaganáʼ Lea primeru, neca despué bidiibe lugar guichaganáʼ Jacob Raquel (Génesis 29:25-27).

 Jma gunnaxhii Jacob Raquel ne ca xiiñiʼ ni gupané laabe que Lea ne ca xiiñiʼ (Génesis 37:3; 44:20, 27-29). Ngue runi nabé gudinde guiropaʼ gunaa riʼ (Génesis 29:30; 30:1, 15).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Biʼniʼ huantar Raquel guendanagana gupa ne biʼniʼ cré zacabi Dios ca oración stiʼ (Génesis 30:22-24). Historia stibe rusihuínnini rapa ti familia guendanagana ora richaganáʼ ti hombre stale gunaa. Ni bizaaca Raquel riʼ laaca rusihuínnini ni jma jneza nga chinanda binni modo gudixhe Jehová, guichaganáʼ ti hombre ti gunaa si (Mateo 19:4-6).

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Raquel, biindaʼ artículo ni láʼ «Dos hermanas rivales “edificaron la casa de Israel”».

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xiñee bidii Dios lugar gapa hombre stale xheelaʼ dxiqué, biindaʼ artículo ni láʼ «Ñee jneza ruuyaʼ Dios gapa binni stale xheelaʼ la?».

  Rebeca

 ¿Tu gúcabe? Rebeca nga xheelaʼ Isaac, gúpacabe ti par cuachi, Jacob ne Esaú.

 ¿Xi bíʼnibe? Biʼniʼ Rebeca ni ná Dios neca gúcani nagana para laa. Ti dxi, guyé Rebeca yendee nisa ndaaniʼ bizé, raqué biiyabe ti hombre ni gunabaʼ laabe caadxi nisa. Nagueendaca bidii Rebeca laabe nisa ne gulee nisa para ca camellu stibe (Génesis 24:15-20). Hombre que nga ti siervu stiʼ Abrahán ni biʼniʼ viajar zitu para chiyubi ti gunaa para guichaganáʼ Isaac, xiiñiʼ xpixuaanabe (Génesis 24:2-4). Biʼniʼ orar siervu stiʼ Abrahán que para guinabaʼ Dios gacané laa. Ora bíʼyabe naca Rebeca ti gunaa ni runi dxiiñaʼ ne nachaʼhuiʼ, bidiibe cuenta cacabi Dios oración stibe ne cayabi laabe Rebeca nga gunaa ni guichaganáʼ Isaac (Génesis 24:10-14, 21, 27).

 Ora gunna Rebeca xiñee nuu hombre que raqué, guná guibiguetaʼ né laabe ne guichaganáʼ Isaac (Génesis 24:57-59). Despué, gupa Rebeca ti par cuachi, ne gudxi Dios laabe zuni servir xiiñibe ni jma huaniisi láʼ Esaú biʼchiʼ ni jma nahuiiniʼ ni láʼ Jacob (Génesis 25:23). Dxi gudixhe ique Isaac uguu ndaayaʼ baʼduʼ primé stiʼ, Esaú, biʼniʼ Rebeca xiixa para guicaa Jacob ndaayaʼ que. Ne bíʼnibe ni purtiʼ nánnabe ngue nga ni ná Dios (Génesis 27:1-17).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Guca Rebeca ti gunaa ni gunna nuu cosa ni qué zanda guni, gúcabe ti gunaa ni runi dxiiñaʼ ne nachaʼhuiʼ. Pur modo guca Rebeca, gucané ni laa lu xquendaxheelaʼ ne ra bisiniisi ca xiiñiʼ, ne beeda gácabe ti binni ni biʼniʼ ni ná Dios ni dxandíʼ.

  •   Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de Rebeca, biindaʼ artículo ni láʼ «Estoy dispuesta a ir».

  Rut

 ¿Tu gúcabe? Rut nga ti gunaa de guidxi Moab, peru bisaana xquidxi ne ca dios stiʼ guidxi que para guni servir Jehová ndaaniʼ guidxi Israel.

 ¿Xi bíʼnibe? Bisihuinni Rut guizáʼ nadxii Noemí, suegra. Yendeza Noemí, xheelaʼ ne guiropaʼ xiiñiʼ ndaaniʼ guidxi Moab purtiʼ guyuu ti hambre ndaaniʼ guidxi Israel. Despué, bichaganáʼ guiropaʼ xiiñibe chupa gunaa de guidxi Moab, Rut ne Orpá. Gudiʼdiʼ si tiempu, guti xheelaʼ Noemí ne guiropaʼ xiiñiʼ. Ngue runi, biaana guionnaʼ gunaa riʼ viuda.

 Gudixhe ique Noemí guibiguetaʼ guidxi Israel, purtiʼ maʼ gudiʼdiʼ hambre que. Gucalaʼdxiʼ Rut ne Orpá nibiguétanecaʼ laabe, peru gudxi Noemí laacabe guibiguétacabe ra lidxi familia stícabe. Orpá la? biguetaʼ (Rut 1:1-6, 15). Peru Rut la? biaanané suegra, purtiʼ guizáʼ nadxii laabe ne racalaʼdxiʼ guni adorar Jehová, Dios stiʼ Noemí (Rut 1:16, 17; 2:11).

 Guca Rut nachaʼhuiʼ né Noemí, suegra, ne gúcabe ti gunaa ni runi dxiiñaʼ, ngue runi zaqué binibiáʼcabe laabe ndaaniʼ Belén, xquidxi Noemí. Ti hombre ricu, ni napa stale layú ni láʼ Boaz, guizáʼ bidxagayaa modo naca Rut ngue runi bidii laabe guendaró para laabe ne para Noemí (Rut 2:5-7, 20). Ra gudiʼdiʼ tiempu, bichaganáʼ Boaz Rut ne de laacabe zá rey David ne Jesucristu (Mateo 1:5, 6, 16).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Bisaana Rut xquidxi ne familia stiʼ purtiʼ guizáʼ nadxii Noemí ne Jehová. Bisihuínnibe nácabe ti gunaa runi dxiiñaʼ, ni ruzuubaʼ diidxaʼ neca cadiʼdiʼ ra nagana.

  Sara

 ¿Tu gúcabe? Sara nga xheelaʼ Abrahán ne jñaa Isaac.

 ¿Xi bíʼnibe? Bisaana Sara guidxi Ur, ti lugar guizáʼ galán, purtiʼ gúpabe fe ca promesa ni biʼniʼ Dios xheelabe, Abrahán. Gudxi Dios Abrahán gusaana guidxi Ur ne chindeza Canaán. Biʼniʼ prometer Dios, zaguu ndaayaʼ laabe ne zeeda gaca familia stibe ti guidxi naroʼbaʼ (Génesis 12:1-5). Zándaca napa Sara biaʼ 60 iza para tiempu que. Dede dxi que, laabe ne xheelabe gulézacabe ndaaniʼ yoo de lari ne yendézacabe stale lugar.

 Nabé peligroso modo bibánicabe, peru gucané Sara Abrahán para guzuubaʼ stiidxaʼ Dios (Génesis 12:10, 15). Gudiʼdiʼ stale iza ne qué gapa Sara xiiñiʼ, ngue runi, nabé guyuube triste. Peru biʼniʼ prometer Dios Abrahán zaguu ndaayaʼ ca xiiñiʼ (Génesis 12:7; 13:15; 15:18; 16:1, 2, 15). Despué, gudxi Dios Sara zapa ti xiiñiʼ Abrahán. Neca maʼ huaniisibe, nápabe 90 iza ne Abrahán napa 100 iza, gúpacabe ti xiiñicabe (Génesis 17:17; 21:2-5). Gulee lácabe baʼduhuiiniʼ que Isaac.

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Ejemplu stiʼ Sara rusiidini laanu siempre runi cumplir Dios ca promesa stiʼ, neca nuu biaje ruluíʼ nagana cani para laanu (Hebreos 11:11). Laaca naca Sara ti ejemplu para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ purtiʼ rusihuinni ejemplu stibe nabé risaca guni respetar ca gunaa xheelacaʼ (1 Pedro 3:5, 6).

  Sulamita

 ¿Tu gúcabe? Sulamita nga ti baʼdudxaapaʼ nabé sicarú ne gúcabe campesina, de laabe nga ruzeeteʼ libru ni zeeda lu Biblia ni láʼ El Cantar de los Cantares. Qué ruzeeteʼ Biblia tu labe.

 ¿Xi bíʼnibe? Qué nusaana sulamita que pastor ni rapa dendxuʼ, joven ni riuulaʼdxiʼ (El Cantar de los Cantares 2:16). Peru cumu ti baʼdudxaapaʼ sicarú laabe la? guyuulaʼdxiʼ rey Salomón laabe ne guyuu nucuudxi laabe para ñácabe tobi de ca xheelaʼ (El Cantar de los Cantares 7:6). Neca stale binni guyuu nucuudxi laabe para ñuni aceptarbe Salomón, qué niná sulamita purtiʼ nadxiibe pastor que (El Cantar de los Cantares 3:5; 7:10; 8:6).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Qué nuchaa sulamita que modo riníʼ ique neca naca ti baʼdudxaapaʼ sicarú ne pur modo biʼniʼ tratar Salomón laa. Qué nusaana de ñánnaxhiibe joven pastor que neca guyuu tu gudxi laabe gulábibe Salomón purtiʼ napa bueltu ne risaca. Bicueezabe laca laabe ne qué ñúnibe cosa dxabaʼ.

  Xheelaʼ Lot

 ¿Tu gúcabe? Qué ruzeeteʼ Biblia lá xheelaʼ Lot, peru ruzeeteni gúpabe chupa xiiñidxaapabe ne gulézabe ndaaniʼ guidxi Sodoma né familia stibe (Génesis 19:1, 15).

 ¿Xi bíʼnibe? Qué ñuni xheelaʼ Lot ni biʼniʼ mandar Dios laacaʼ. Gudixhe ique Jehová gunitilú Sodoma ne xcaadxi guidxi ni nuu gaxha de laani pur ca cosa dxabaʼ ni runi ca binni que. Peru cumu nadxii Dios Lot ne familia stiʼ la? biseendabe chupa ángel chindee laacaʼ de raqué ne chiné laacaʼ ti lugar ra guilacaʼ (Génesis 18:20; 19:1, 12, 13).

 Gudxi ca ángel que Lot ne familia stiʼ guxooñecaʼ ne cadi gudxiguetalucaʼ atrá. Pa qué guzuubacaʼ diidxaʼ záticaʼ (Génesis 19:17). Peru xheelaʼ Lot bidxiguetalú atrá ne pur ngue guca ti estatua de zidi (Génesis 19:26).

 ¿Xi rizíʼdinu de laabe? Ni bizaaca xheelaʼ Lot riʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu ti peligru nga guyúbinu gápanu cosa material que guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Nga runi Jesús guníʼ: «Laguietenalaʼdxiʼ de xheelaʼ Lot» (Lucas 17:32).

 Padxí bibani ca gunaa ni riete lu Biblia

  1.  Eva

  2. Diluvio (2370 a.J.)

  3.  Sara

  4.  Xheelaʼ Lot

  5.  Rebeca

  6.  Lea

  7.  Raquel

  8. Dxi biree ca israelita de Egipto (1513 a.J.)

  9.  Míriam

  10.  Rahab

  11.  Rut

  12.  Débora

  13.  Jael

  14.  Dalila

  15.  Ana

  16. Primé rey stiʼ Israel (1117 a.J.)

  17.  Abigail

  18.  Sulamita

  19.  Jezabel

  20.  Ester

  21.  María (jñaa Jesús)

  22. Guyuunisa Jesús (29 d.J.)

  23.  Marta

  24.  María (benda Marta ne bizaʼnaʼ Lázaro)

  25.  María Magdalena

  26. Guti Jesús (33 d.J.)