Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 10

Xi zanda guni ca ángel ca pur laanu

Xi zanda guni ca ángel ca pur laanu
  • Ñee racané ca ángel ca binni la?

  • Xi huayuni ca ángel malu ca pur binni

  • Ñee naquiiñeʼ guidxíbinu ca ángel malu ca la?

1. Xiñee naquiiñeʼ guizaaláʼdxinu gunibiaʼnu ca ángel ca jma.

PARA gunibiaʼnu tuuxa laaca riquiiñeʼ gánnanu xiixa de binnilidxi. Zaqueca para gunibiaʼnu Jiobá Dios, naquiiñeʼ gánnanu de binnilídxibe ni nuu guibáʼ. Ca ángel ca nga binnilídxibe, purtiʼ Biblia na «xiiñiʼ Dios» laacabe (Job 38:7). Peru, ximodo riquiiñeʼ Jiobá laacabe para gúnicabe ni na yaʼ. Ñee huayúnicabe xiixa pur binni dede dxi bizulú bibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ la? Ñee runi ca ángel xiixa pur laanu la? Pa zacá ni, ximodo rúnicabe ni yaʼ.

2. Tu bizáʼ ca ángel, ne pándacaʼ.

2 Stale biaje ruzeeteʼ Biblia de ca ángel. Guidúʼyanu chupa chonna de laacani ti gunibiaʼnu laacabe jma. Ximodo beeda chuu ca ángel. Colosenses 1:16 na: «Dxi bizáʼ be irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú la? [biquiiñebe] Xiiñi be biʼni irá ni». Nga runi, bizáʼ Jiobá cada tobi de ca ángel ne biquiiñeʼ Xiiñiʼ baʼduʼ primé stiʼ para biʼniʼ laacabe. Pándacabe yaʼ. Biblia na nuu stale de laacabe ne guirácabe nápacabe poder (Salmo 103:20; Apocalipsis 5:11).

3. Xi rusiidiʼ Job 38:4-7 laanu de ca ángel.

3 Biblia caníʼ xi guca ora bizáʼ Jiobá Guidxilayú, na ni: «Guiráʼ xiiñiʼ Dios bizulú bisisácacaʼ laabe né ridxi nadipaʼ» (Job 38:4-7). Racá rihuinni maca nuu ca ángel dede ante chaʼ binni, purtiʼ laaca maca nuucaʼ ante chaʼ Guidxilayú. Laaca rusihuinni ni riéchecabe casi binni, purtiʼ racá na «gúcaca[be] tobi si para bicaacabe ridxi cayéchecabe». Biaa guʼyuʼ xiná ni, «guiráʼ ca xiiñiʼ Dios» «gúcacaʼ tobi si» ne biéchecaʼ. Nga rusihuinni ti familia si guca guiráʼ ángel dxiqué ne bíʼnicaʼ ni na Jiobá.

RACANÉ CA ÁNGEL NE RÁPACAʼ

4. Ximodo rusihuinni Biblia rizaalaʼdxiʼ ca ángel chaʼhuiʼ ni runi binni.

4 Dede dxi biʼyaʼ ca ángel nachaʼhuiʼ guyáʼ primé bixhózenu ne jñaanu, hualuiʼcaʼ nabé rizaaláʼdxicaʼ guiráʼ binni ni maʼ bidale lu guidxilayú ne laaca rizaaláʼdxicaʼ gaca ni na Dios (Proverbios 8:30, 31; 1 Pedro 1:11, 12). Peru ra zidiʼdiʼ dxi maʼ biiyacabe cadi naguixhe ique stale binni guni ni na Dios, ni bizáʼ laacaʼ. Nga la? riguu ni laacabe triste. Peru ora gacalaʼdxiʼ tuuxa binni guni ni na Jiobá la? «rieche ca ángel» (Lucas 15:10). Casi maʼ bidúʼyanu, nabé rizaaláʼdxicabe chuʼ ca xpinni Dios galán. Nga runi, cadi guendaridxagayaa nga iquiiñeʼ Dios laacabe para gacanécabe ne gápacabe cani guzuubaʼ Stiidxabe lu Guidxilayú riʼ (biindaʼ Hebreos 1:7, 14). Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu.

«Dios stinneʼ biseendaʼ ángel stiʼ ne biseeguʼ ruaa ca lión riʼ.» (Daniel 6:22)

5. Xi ejemplu stiʼ caadxi binni ni gucané ca ángel laacaʼ zeeda lu Biblia.

5 Dxi binitilú Dios ca binni malu guyuu Sodoma ne Gomorra la? bilá Lot, hombre chaʼhuiʼ que ne ca xiiñidxaapaʼ purtiʼ gulee guiropaʼ ángel que laacabe de raqué (Génesis 19:15, 16). Gayuaa iza despué, guluucabe profeta Daniel ra nuu caadxi lión, peru gastiʼ ñúnicame laabe. Guniʼbe xiñee qué ñácabe gastiʼ, nabe: «Dios stinneʼ biseendaʼ ángel stiʼ ne biseeguʼ ruaa ca lión riʼ» (Daniel 6:22). Dxi bibani ca apóstol que, gulee ti ángel apóstol Pedru de ra daguyoo (Hechos 12:6-11). Laaca gucané ca ángel Jesús dxi bizulú dxiiñaʼ bidii Dios laa lu Guidxilayú riʼ (Marcos 1:13). Ne dxi mayaca igaabe para gátibe guyé ti ángel ra nuube «bidii stipa laabe» (Lucas 22:43). ¡Guizáʼ gucané ángel que laabe gápabe stipa purtiʼ oraquepeʼ caquiiñebe ni!

6. 1) Ximodo cayapa ca ángel xquidxi Dios yanna. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ chiguicábinu.

6 Yanna riʼ maʼ qué ridúʼyanu ca ángel, purtiʼ maʼ qué reedacabe ra nuu ca xpinni Jiobá ne gúʼyacaʼ laacabe. Peru ca ángel ni napa poder riʼ cayáparucaʼ xquidxi Dios ne jmaruʼ si ora nuu xiixa guxheleʼ laacaʼ de Jiobá. Biblia na: «Ángel stiʼ Jiobá naguu leʼ cani ridxibi laabe, ne rulabe laacaʼ» (Salmo 34:7). Xiñee naquiiñeʼ cuʼ ca diidxaʼ riʼ gana laanu yaʼ. Purtiʼ nuu caadxi espíritu malu ni racalaʼdxiʼ gunduuxeʼ laanu. Tu laacabe. Paraa bireecabe. Ximodo racaláʼdxicabe guninácabe laanu. Para gánnanu cani la? guidúʼyanu xi bizaaca dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú.

CA ESPÍRITU NI NACA XHENEMÍGUNU

7. Panda binni bixheleʼ Binidxabaʼ de Dios.

7 Casi bizíʼdinu lu capítulo 3, guyuu ti ángel ni gucalaʼdxiʼ ñuni mandar binni ne bidii lugar biniisi ni racalaʼdxiʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ, ngue runi bicaalú Dios. Despué biree lá Binidxabaʼ ne Diablu (Apocalipsis 12:9). Bisiguiisibe Eva la? bíʼnibe ni racaláʼdxibe lu ti mil xhoopaʼ gayuaa iza, bixhélebe stale binni de Dios. Huaxiéʼ si tu bizuubaʼ diidxaʼ; casi Abel, Enoc ne Noé (Hebreos 11:4, 5, 7).

8. 1) Ximodo guca caadxi ángel demonio. 2) Xi biʼniʼ ca demonio para bilacaʼ lu nisaguié naroʼbaʼ que.

8 Dxi bibani Noé laaca guyuu xcaadxi ángel ni bicaalú Jiobá. Maʼ qué ñuucabe lade ca xiiñiʼ Dios guibáʼ, biétecabe lu Guidxilayú ne gúcacabe de beela casi laanu. Xiñee yaʼ. Génesis 6:2 na: «Ca xiiñiʼ Dios ni dxandíʼ bizulú biiyacaʼ pabiáʼ sicarú xiiñidxaapaʼ ca binni que. Ngue runi, bizulú gulicaʼ guiráʼ gunaa gúpacaʼ gana ne bichaganacaʼ laacabe». Bicaa ca ángel que binni guchee, peru maʼ qué nibeza Jiobá nidiʼdiʼ stale tiempu ne nudii lugar ñácaruʼ cani. Nga runi, bisábabe ti nisaguié naroʼbaʼ ni binitilú guiráʼ binni qué iquiiñeʼ que ne bilá cani bizuubaʼ si diidxaʼ (Génesis 7:17, 23). Para bilá ca ángel malu que la? gupa xidé bisaanacaʼ cuerpu de beela sticaʼ ne bibiguétacaʼ guibáʼ casi espíritu. Ni bíʼnicabe ca biluíʼ ni maʼ cayúnicabe ni na Binidxabaʼ ne guca Binidxabaʼ xaíque stiʼ ca demonio (Mateo 9:34).

9. 1) Xi guca ca demonio que ora bibiguétacaʼ guibáʼ. 2) Xi chiguidúʼndanu de ca demonio.

9 Ora bibiguetaʼ ca ángel ni bichee que guibáʼ la? maʼ qué niná Dios ñuucabe lade ca xiiñiʼ, cásica bíʼnibe né Binidxabaʼ (2 Pedro 2:4). Neca maʼ qué zanda gácacabe de beela la? nadíparuʼ modo cucaacabe binni guni ni nácabe. Ne laacabe nga racanécabe Binidxabaʼ «ni rusiguii irá binni» (Apocalipsis 12:9; 1 Juan 5:19). Ximodo rúnicabe ni yaʼ. Riquiiñecabe stale cosa para gusiguiicabe binni (biindaʼ 2 Corintios 2:11). Guidúʼyanu caadxi de laacani.

XIMODO RUSIGUII CA DEMONIO

10. Xii nga espiritismo.

10 Riquiiñeʼ ca demonio espiritismo para quítecaʼ binni. Espiritismo nga guiráʼ modo riquiiñecabe para guiniʼné binni laapecabe o iquiiñeʼ binni stobi ni runiné laacabe dxiiñaʼ. Biblia na cadi jneza cani rúnicabe ne cayabi ni laanu guixélenu de laacani (Gálatas 5:19-21). Zeeda gaca cani casi cani riguucabe ruaa anzuelu para guinaazenécabe benda. Para guinaazecabe gadxé gadxé benda la? laaca gadxé gadxé nga ni riguucabe ruaa anzuelu. Zaqueca nga runi ca espíritu malu ca para guiaba binni lu nacaʼ.

11. Xi guiráʼ runi ca demonio para gábicaʼ binni xi qué ganna, ne xiñee naquiiñeʼ guixélenu de laacani.

11 Tobi de laacani nga rábicabe binni xi qué ganna. Ximodo rúnicabe ni yaʼ. Riquiiñecabe guiráʼ ni runi binni para ganna xi chigaca ne ganna binni xii nga cani nagaʼchiʼ. Rucaacabe binni guiníʼ ique zanda ganna xiixa pa guʼndaʼ de ca beleguí, guʼndaʼ baraja, chuʼ tu guʼndaʼ ndaaniʼ náʼ, o pa gabi tuuxa laa ni riníʼ xiixa ni guca o xiixa bacaandaʼ. Neca nuu tu na cadi malu cani la? Biblia na runinécabe ca espíritu malu dxiiñaʼ. Casi lu Hechos 16:16-18 cayeeteʼ de ti baʼdudxaapaʼ ni biʼniné ti demonio dxiiñaʼ ne rábibe binni xi qué ganna. Ngue runi biree si demonio que luguiabe, maʼ qué ñanda ñúnibe dxiiñaʼ que.

Gadxé gadxé ni riquiiñeʼ ca demonio para quítecaʼ binni

12. Xiñee ziuʼnu ra naxoo pa gacaláʼdxinu guinínenu ca gueʼtuʼ.

12 Sti modo riguite ca demonio binni nga rucaacabe laacaʼ guiníʼnecaʼ cani maʼ guti. Cani cayuunaʼ pur guti tuuxa binni nadxiicaʼ la? rábicabe laacaʼ stale cosa de cani maʼ guti ne cadi dxandíʼ cani. Zándaca gabi ca binni ni runiné ca demonio ca dxiiñaʼ laacabe xiixa ni qué gánnacabe de binni ni maʼ guti ca o gúnicabe ruaa gueʼtuʼ ca. Nga runi, stale binni runi cré nabániruʼ ca gueʼtuʼ ca ne pa guiniʼnécabe laacaʼ zatadxí ladxidoʼcaʼ. Peru cadi dxandíʼ ni ne naxoo ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zanda guni ca demonio ca ruaa cani maʼ guti ne zanda gábicaʼ cani runinecaʼ dxiiñaʼ xiixa de ca gueʼtuʼ ca (1 Samuel 28:3-19). Ne casi bizíʼdinu lu capítulo 6, ora rati tuuxa maʼ cadi nabani (Salmo 115:17). Nga runi, guiráʼ binni riniʼné ca gueʼtuʼ ca la? caguite ca espíritu malu ca laacabe ne cadi cayúnicabe ni na Dios. Biblia na: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ tuuxa ni rutiidiʼ xiiñiʼ lu gui ládetu, nin tobi ni runi practicar adivinación, nin tobi ni runi magia, nin tobi ni rusiene xiixa señal, nin ti hechiceru, nin tobi ni runi dañu, nin tobi ni cheʼ ra nuu ti espiritista o tuuxa ni riníʼ xi chigaca, nin tobi ni riniʼné ca gueʼtuʼ» (Deuteronomio 18:10, 11; Isaías 8:19). Nga runi, biʼniʼ stipa para cadi guiábaluʼ lu náʼ ca demonio.

13. Xi maʼ gunda biʼniʼ ca binni ni bidxibi ca demonio ca dxiqué.

13 Cadi rusiguii si ca espíritu malu ca binni, sínuque laaca ruchíbicaʼ laacabe. Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ nánnacaʼ «ma huaxiéʼ dxi» cayaadxaʼ para guinitilucaʼ; nga runi jma malu laacabe (Apocalipsis 12:12, 17). Neca zacá, stale binni ni bidxibi laacabe maʼ gunda bixélecaʼ de laacabe. Xi biʼniʼ ca binni riʼ yaʼ. Ximodo zanda guixeleʼ binni de ca demonio ca jmaruʼ si pa maʼ biʼniné laacabe dxiiñaʼ yaʼ.

XIMODO GUDXÍʼLUNU CA ESPÍRITU MALU

14. Casi biʼniʼ ca binni guyuu Éfeso que, xi riquiiñeʼ gúninu ti guixeleʼ ca espíritu malu ca de laanu.

14 Biblia cayabi laanu ximodo gudxíʼlunu ca espíritu malu ne ximodo zanda guixélecaʼ de laanu. Guidúʼyanu xi biʼniʼ caadxi xpinni Cristu dxiqué, cani guleza Éfeso lu primé siglu. Ante gácacabe xpinni Cristu, caadxi de laacabe biʼniné demonio dxiiñaʼ. Xi bíʼnicabe dxi maʼ gudixhe íquecabe gusaanacabe ni yaʼ. Stiidxaʼ Dios na: «Stale de ca ni runi brujería. Bedané ca libru stica para icá gui nezalú irá binni» (Hechos 19:19). Bizaaquiʼ ca xpinni Cristu que guiráʼ libru de brujería ne zaqué biluiʼcaʼ xi naquiiñeʼ guni cani racalaʼdxiʼ gudxiilú ca espíritu malu ca yanna. Cani racalaʼdxiʼ guni ni na Jiobá napa xidé gusáʼbicaʼ cani riquiiñeʼ binni para ca demonio. Lade cani zeeda libru, revista, película, guiʼchiʼ ra cá de laani ne canción ni cucaa binni guniné ca demonio dxiiñaʼ o cani caníʼ galán dxiiñaʼ ca. Laaca riquiiñeʼ gusáʼbicabe xcaadxi cosa rizané binni casi amuletu para gapa laacabe de cosa malu (1 Corintios 10:21).

15. Xi naquiiñeʼ gúninu ti gudxíʼlunu ca espíritu malu.

15 Gudiʼdiʼ si caadxi iza de bizaaquiʼ ca xpinni Cristu de Éfeso que guiráʼ libru de brujería sticaʼ, apóstol Pablu bicaa: «Cadinde né nu [...] irá ca espíritu malu» (Efesios 6:12). Nga ruluíʼ guzíñeruʼ ca demonio que laacabe. Gucaláʼdxirucaʼ ñápacaʼ ca xpinni Cristu que lu nacaʼ. Yanna, xiruʼ zanda gúnicabe yaʼ. Na Pablu rabi laacabe: «Rinaaze [binni] escudu para qué cui flecha [laacaʼ]. Zacaca lauzuhuaa dxiichi lu ni runi cre tu ti ganda usuíʼ tu ca flecha ni cá gui ni undaa binidxaba laatu» (Efesios 6:16). Ra jma naguidxi gaca escudu stinu, o fe stinu la? jma zanda gudxíʼlunu ca espíritu malu (Mateo 17:20).

16. Ximodo zanda gaca fe stinu naguidxi.

16 Yanna, ximodo zanda gaca fe stinu naguidxi yaʼ. Naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia. Para gaca ti lindaa naguidxi la? naquiiñeʼ gaca base stini naguidxi. Zacaca nga para gaca fe stinu naguidxi, naquiiñeʼ gapa ni ti base naguidxi: gánnanu ni dxandíʼ de Stiidxaʼ Dios. Pa guidúʼndanu ne guiníʼ íquenu ni na Biblia guiráʼ dxi la? zaca fe stinu naguidxi. Casi ti lindaa naguidxi, zacá zaca fe stinu casi ti escudu para gapa laanu de ca espíritu malu (1 Juan 5:5).

17. Xi naquiiñeʼ gúninu para gápanu laanu de ca demonio.

17 Xiruʼ biʼniʼ ca xpinni Cristu de Éfeso que yaʼ. Cumu nabé guyuu stale binni biʼniʼ dxiiñaʼ né ca espíritu malu ra gulézacaʼ la? jmaruʼ si caquiiñeʼ gápacaʼ laacaʼ. Nga runi, gudxi Pablu laacabe: «Ne cadi guiaana dxí tu de iníʼ né tu Dios. [...] Ne laguni ni modo uluíʼ Espíritu Santu laatu» (Efesios 6:18). Cumu laaca nabézanu ra dxaʼ binni ni runiné ca espíritu malu ca dxiiñaʼ la? naquiiñeʼ guinábanu Jiobá gapa laanu ti gudxíʼlunu ca espíritu malu. Peru caquiiñeʼ guzéʼtenu lá Jiobá lu oración stinu. Biblia na: «Lá Jiobá zeeda gaca casi ti torre nadipaʼ. Ra nuuni ruxooñeʼ binni nachaʼhuiʼ para guilá» (Proverbios 18:10). Laaca naquiiñeʼ guinábanu laabe cadi gudiibe lugar cubayú Binidxabaʼ laanu (Mateo 6:13). Ne zuni Dios cani guinábanu laa (Salmo 145:19).

18, 19. 1) Xiñee nánnanu zuni ganarnu ra cudxíʼlunu ca espíritu malu. 2) Xi chiguicábinu lu sti capítulo ca.

18 Dxandíʼ nga nabé malu ca demonio. Peru pa gudxíʼlunu Binidxabaʼ ne guidxíñanu gaxha de Dios ra gúninu ni na la? maʼ qué zápanu xi pur guidxíbinu laacabe (biindaʼ Santiago 4:7, 8). Qué zanda guni ca espíritu malu ca guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ. Dxi bibani Noé, bisabanáʼ Dios laacabe ne despué zunitilú laacabe (Judas 6). Bietenalaʼdxiʼ cayapa ca ángel stiʼ Jiobá laanu (2 Reyes 6:15-17). Cayuuyacabe modo cudxíʼlunu ca espíritu malu ca ne racaláʼdxicabe guni ganarnu. Casi ñaca nigapanácabe para uguucabe gana laanu. Nga runi, cadi guixélenu de Jiobá ne de familia stiʼ, ca ángel ni ruzuubaʼ stiidxaʼ. Gucáʼnanu guiráʼ cosa stiʼ ca demonio ne cadi gusaana de chinándanu ca conseju cá lu Stiidxaʼ Dios (1 Pedro 5:6, 7; 2 Pedro 2:9). Zacá la? zuni ganarnu ra cudxíʼlunu ca espíritu malu.

19 Peru, xiñee cudiiruʼ Dios lugar nuu ca espíritu malu ca ne guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni nabé cayuniná binni yaʼ. Lu sti capítulo ca zacábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ.