Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rusiidiʼ Biblia laanu

Ni rusiidiʼ Biblia laanu

«Ndiʼ nga historia stiʼ guibáʼ ne guidxilayú tiempu guyáʼ ca ni» (Génesis 2:4). Né ca diidxaʼ riʼ cayabi Biblia laanu ximodo guyáʼ Guidxilayú stinu riʼ. ¿Ñee tobi si ni rusiidiʼ Biblia né ni rusiidiʼ ciencia la? Guiníʼ íquenu ca pregunta ni zeeda raríʼ.

Ra bizulú: Guyáʼ guibáʼ ne Guidxilayú.

¿Ñee maca huayuu universu stinu riʼ la?

Génesis 1:1 ná: «Dede principiu que bizáʼ Dios guibáʼ ne guidxilayú».

Ante de iza 1950, stale científicu guníʼ ique maca huayuu universu stinu riʼ. Peru né guiráʼ ni maʼ biʼniʼ investigárcabe la? stale de laacabe maʼ bidiicabe cuenta guyuu ra bizulú universu riʼ.

¿Ximodo guca Guidxilayú riʼ dxiqué?

Génesis 1:2, 9 ná dede principiu que, qué ñapa Guidxilayú riʼ forma ne gastiʼ ñuu luni, puru si nisa nga gupa ni.

Né guiráʼ ni maʼ biʼniʼ estudiar ca científicu ca, maʼ bidiicaʼ cuenta dxandíʼ zacá ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, biólogo ni láʼ Patrick Shih ná: «Principiu que, qué ñapa atmósfera stiʼ Guidxilayú riʼ oxígeno ne gastiʼ ñuu luni». Revista Astronomy ná: «Puru nisa nga guyuu lu Guidxilayú riʼ ne qué ñapa peʼ ni ra nabidxi».

¿Ximodo bichaa atmósfera stiʼ Guidxilayú riʼ?

Génesis 1:3-5 ná bizulú guyuu biaaniʼ lu atmósfera riʼ, peru qué ñedandá ni lu Guidxilayú. Gudiʼdiʼ stale tiempu para bihuinni gubidxa ne beeu dede ndaaniʼ Guidxilayú (Génesis 1:14-18).

Qué rusiidiʼ Biblia guyáʼ guendanabani lu Guidxilayú xhoopaʼ dxi de 24 hora

Centro Smithsonian de Investigaciones Ambientales ná dede ti principiu gucané atmósfera para tidiʼ biaaniʼ biaʼ caquiiñeʼ lu Guidxilayú riʼ. Laaca bizeeteʼ revista riʼ: «Guyuu caadxi gota stiʼ ti gas ni láʼ metano lu Guidxilayú riʼ ne qué nudii lugar nihuinni xiixa ndaaniʼ ni». Peru qué nindaa, «biree gas riʼ de ndaaniʼ Guidxilayú ne maʼ bihuinni guibáʼ ca azul».

¿Ximodo bizulú guyuu guendanabani lu Guidxilayú riʼ?

Génesis 1:20-27 ruzeeteʼ sicaríʼ nga bizulú guyuu guendanabani lu Guidxilayú, primé guyáʼ ca benda, ca maniʼ ripapa, ca ni rizá lu Guidxilayú ne últimu guyuu binni. Peru ¿xi riníʼ ca científicu ca yaʼ? Laacabe nácabe despué de bihuinni ca benda ca maʼ guyuu ca maniʼ rizá lu Guidxilayú ne ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ guyuu binni.

Qué rusiidiʼ Biblia qué zanda guchaa binni modo guyáʼ

Ni qué rusiidiʼ Biblia

Stale binni ná gadxé ni rusiidiʼ Biblia né ni maʼ bidxela ca científicu ca. Peru stale biaje riníʼ íquecabe zacá purtiʼ caʼruʼ guiene chaahuicabe ni rusiidiʼ Biblia.

Qué rusiidiʼ Biblia napa universu o Guidxilayú 6,000 iza de guyáʼ. Sínuque rusiidiʼ ni «dede principiu» que guyáʼ universu ne Guidxilayú (Génesis 1:1). Peru Biblia qué ruzeeteʼ padxí peʼ bizaaca ndiʼ.

Qué rusiidiʼ Biblia guyáʼ guendanabani lu Guidxilayú xhoopaʼ dxi de 24 hora. Biblia riquiiñeʼ diidxaʼ dxi para guiníʼ ni de gadxé gadxé tiempu. Guzéʼtenu ti ejemplu, Biblia ná guyáʼ Guidxilayú lu ti tiempu ni runibiáʼcabe casi «dxi bizáʼ Jehová Dios a guibáʼ ne guidxilayú» (Génesis 2:4). Ni caníʼ ni nga de xhoopaʼ dxi ni biquiiñeʼ Jehová para bizáʼ guiráʼ ni nuu ni riete lu capítulo 1 stiʼ Génesis, ne tiempu riʼ biʼniʼ chaahuiʼ Dios Guidxilayú ne guluube guendanabani ndaaniʼ ni. Nga runi, xhoopaʼ dxi riʼ bindaa ni stale iza.

Qué rusiidiʼ Biblia qué zanda guchaa binni modo guyáʼ. Libru stiʼ Génesis ná guyáʼ ca maniʼ ca según géneru sticaʼ (Génesis 1:24, 25). Diidxaʼ géneru ni zeeda lu Biblia cadi naca ni ti diidxaʼ científicu, sínuque caníʼ ni de guiráʼ clase guendanabani nuu lu Guidxilayú riʼ. Nga runi, lu ti géneru zanda chuʼ stale tipu de especie o stale clase de guendanabani. Ni cusiene ni laanu nga ra tidiʼ tiempu zanda guchaa guendanabani ni nuu lu ti géneru neca nuuca ni tobi si.

¿Xi riníʼ íqueluʼ?

Biblia rusiidiʼ modo guyáʼ universu, modo guca Guidxilayú riʼ dxiqué ne modo bizulú guendanabani ndaaniʼ ni. Pa biaʼsi rusiidiʼ Biblia ca ni bizéʼtenu riʼ, ¿ñee qué zanda gabi ni laanu tu bizáʼ guiráʼ ni nuu la? Encyclopædia Britannica ná: «Málasi guyuu guendanabani, […] ne laaca ruzeeteʼ ni biaʼsi nga ni riníʼ ca científicu ca». b

a Biblia ná lá Dios nga Jehová.

b Qué riníʼ Encyclopædia Britannica guyuu tu bizáʼ guendanabani.