Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Gudixheʼ iqueʼ gacaʼ ti soldadu stiʼ Cristu

Gudixheʼ iqueʼ gacaʼ ti soldadu stiʼ Cristu

Dede ruundaʼ ca balazu que cueeʼ. Chaahuidugá gundisaʼ naʼyaʼ ti bayuʼ blancu. Ca soldadu ni cuchá tiru que bicaacaʼ ridxi naa naduxhuʼ para guireeʼ ra nucacheluáʼ que. Óraque bidxiñaʼ ra nuucabe chaahuidugá, sin gannaʼ pa zuuticabe naa. ¿Ximodo yechuaaʼ lu guendanagana riʼ yaʼ?

GULEʼ lu iza 1926. Jñaaʼ ne bixhozeʼ de Karitsa laacaʼ, ti guidxihuiiniʼ de Grecia, nabé bíʼnicabe dxiiñaʼ, gúpacabe xhono xiiñicabe ne naa nga zendaʼ lu gadxe.

Ti iza ante, binibiáʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ Ioannis Papparizos, laabe nácabe tobi de ca Binni Ruundaʼ Biblia (zacá binibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá dxiqué), ne riniʼbe de Biblia né stale gana ne tutiica si riníʼnebe. Nabé bidxagayaa jñaaʼ ne bixhozeʼ modo biquiiñeʼ Ioannis prueba para bisiidiʼ laacabe cani dxandíʼ zeeda lu Biblia ne bizulú guyecaʼ ca reunión ni runi ca Binni Ruundaʼ Biblia ndaaniʼ guidxihuiiniʼ ra nabézadu. Neca qué ganna jñaaʼ guʼndaʼ ne gucaa, nabé naguidxi fe gúpabe Jiobá ne riníʼnebe binni de cani dxandíʼ zeeda lu Biblia cada biaje ganda gúnibe ni. Nabé triste ni bizaaca né bixhozeʼ, bizulú biiyadxibe ra cuchee si xcaadxi ne despué bisaana de chebe reunión.

Nécapeʼ naa ne xcaadxi bicheʼ ne bizanaʼ nabé runi respetardu Biblia, peru jma nga gudubayú ca cosa ni raca entretenerné ca joven laadu. Peru lu iza 1939, tiempu nuu Europa lu Segunda Guerra Mundial, bizaaca xiixa ndaaniʼ guidxihuiiniʼ ra nabézadu ni nabé guluu bieque laadu. Gaxha de ra lidxeʼ nabeza, Nicolas Psarras, xprimuaʼ, gunaazecabe laabe para guluucabe laabe lu ejércitu griegu. Deruʼ 20 iza nápabe ne deruʼ guyuunísabe, peru gúcabe nadxibalú ne gúdxibe xaíque stiʼ ca soldadu que: «Qué zanda chaaʼ lu guerra purtiʼ soldadu stiʼ Cristu naa». Biʼniʼ juzgar ti tribunal stiʼ ca soldadu laabe ne gudíxhecabe guieguyoobe chii iza. ¡Qué guirá guidxagayaadu ngue!

Ra bizulú iza 1941, ca soldadu stiʼ ca guidxi ni dxaagacabe guyuucaʼ Grecia ti tiempuhuiiniʼ. Pur ngue guleecabe Nicolás ra deguyoo ne gunda bidxiguétacabe laa Karitsa. Ilias, bicheʼ ni jma huaniisi, gunabadiidxaʼ laabe stale cosa de Biblia ne naa bicaadiágadxieeʼ laacabe. Qué nindaa de ngue, naa ne Ilias ne Efmorfia, bizánadu ni jma nahuiiniʼ, bizuludu biʼniʼ estudiardu Biblia ne guyuudu reunión stiʼ ca Testigu. Sti iza que guiónnadu bidiʼdu xquendanabánidu Jiobá ne guyuʼnísadu. Despué laaca beeda gaca xtapa de ca bíʼchidu ne bizánadu xpinni Jiobá ni ruzuubaʼ diidxaʼ.

Lu iza 1942, nuu gaʼ hermana ne hermanu ni napa biaʼ 15 dede 25 iza, ndaaniʼ congregación Karitsa. Guiradu, ca joven, nánnadu zadídidu lu stale prueba nagana. Para chuʼdu naguidxi en sentidu espiritual la? cada biaje ganda guidagulisaadu, rúnidu ni para guni estudiardu Biblia, guidúʼndadu para Dios ne guni orardu. Ngue nga gucané laadu iguidxi fe stidu.

Demetrius né ca xhamigu ndaaniʼ guidxi Karitsa

BIZULÚ GUERA CIVIL

Biaʼ ra ziluxe Segunda Guerra Mundial que, biasa caadxi griegu de partidu comunista bicaalucaʼ Gobiernu ne bizulú ti guerra civil ra gutiʼ stale binni ndaaniʼ guidxi que. Ca binni ni cucaalú Gobiernu que guyecaʼ ndaaniʼ guiráʼ guidxihuiiniʼ ne bicaacaʼ binni chuʼ ládecaʼ. Dxi bedandácabe ndaaniʼ xquídxidu, biʼniʼ secuestrárcabe chonna joven ni naca Testigu, naa ne Antonio Tsoukaris ne Ilias. Neca bisiénedu laacabe xpinni Cristu laadu, ne zácadu neutral, peru bicaacabe laadu sadu doce hora para chindadu ra nuu dani Olimpo.

Qué nindaa de ngue, gudxi ti oficial stiʼ ca comunista laadu guiéʼgudu ti grupu de binni ni nuu pur partidu que, ni chigucaalú xcaadxi guidxihuiiniʼ. Ora bisiénedu laacabe qué rinaaze cani dxandíʼ xpinni Cristu guiibaʼ para gucaalucaʼ binni casi laacaʼ, bidxiichi oficial que ne yené laadu nezalú general. Ora yendadu ra nuu, ngueca gúdxidu laa ne laa guníʼ: «Bueno, laguyubi ti mulaʼ pue ne lagutopa ca soldadu ni nuu heridu ra cadíndecabe ne lachiné laacaʼ dede ra hospital».

Óraque gúdxidu laa: «¿Laga pa guinaazeʼ ca soldadu stiʼ gobiernu laadu yaʼ? ¿Qué zaníʼ íquecabe laaca soldadu laadu la?».

«Pue lachisaana pan ra cadíndecabe ca».

Óraque gúdxidu laabe: «Zándaca guʼyaʼ tuuxa oficial laadu zinedu mulaʼ ca ne guinabaʼ laadu chisaanadu guiibaʼ ra cadíndecabe».

Xadxí caníʼ ique general que ne últimu ná: «Bueno, ¡peru rabeʼ zanda chigápatu dendxuʼ xa! Laguiaana lu ca dani ca lagapa dendxuʼ».

Ngue runi, dxi jmapeʼ nadipaʼ nuu guerra civil que, guiónnadu rábidu zanda gápadu dendxuʼ sin guchiiñaʼ ni cayúnidu que xquendabiaanidu. Ti iza despué de ngue, bidiicabe lugar guibiguetaʼ Ilias ra lídxidu purtiʼ laa nga jma huaniisi para chiguuya jñaadu, ni maʼ biaana viuda. Ne laaca bidiicabe lugar guiree Antonio purtiʼ gucahuará, peru naa biaanaruaʼ ndaaniʼ cárcel.

Ra zidiʼdiʼ dxi, ziyuni ganar ejércitu griegu ca comunista. Grupu ni gunaazeʼ naa que bixooñelucaʼ neza ra nuu ca dani ni nuu neza riaana Albania. Gaxha de lu frontera que málasi guluu ca soldadu griegu leʼ laadu. Ca rebelde que bixooñecaʼ purtiʼ cadxíbicaʼ. Naa la? bicacheluáʼ deche ti yaga ni biaba, óraque nga bizaaca ni bizeeteʼ ra bizuluáʼ caniéʼ que.

Ora gudxeʼ ca soldadu stiʼ ca griegu biteguyoo ca comunista naa, yenecaʼ naa lu ti campu stiʼ ca soldadu ni nuu gaxha de Verria, ra guyuu Berea, guidxi ni ruzeeteʼ Biblia, raqué biʼniʼ tendércabe casu stinneʼ. De raqué biʼniʼ mandarcabe naa chindaaʼ barranca ra rucaachilú ca soldadu. Cumu qué ninaʼyaʼ ñaaʼ la? xaíque stiʼ ca oficial que biʼniʼ mandar chinécabe naa ti lugar nabé ridxibi binni cheʼ, lu ti isla ni láʼ Makrónisos ra riguixe binni penitencia stiʼ.

TI ISLA RA NABÉ RIDXIBI BINNI CHEʼ

Lu Isla de Makrónisos ca huaxiéʼ galán ni para guibani binni ne ti desiertu ni, isla riʼ riaana ni frente stiʼ costa del Ática, biaʼ 50 kilómetru de Atenas. Ziuulaʼ ni 13 si kilómetru ne chupa kilómetru arondaʼ de xilaga ni. De lu iza 1947 hasta 1958, jma de 100,000 binni biseendacabe lugar ca, ládecaʼ nuu comunista ne cani ná comunista laa, soldadu stiʼ cani cucaalú gobiernu ne stale testigu stiʼ Jiobá.

Dxi yendayaʼ raqué, ra cuzulú iza 1949, nápacabe cani deguyoo que lu stale campu. Guluucabe naa lade gayuaa hombre, ti lugar ra cadi caquiiñepeʼ stale tu gapaʼ laacaʼ. Biaʼ 40 de laadu rásidu layú ndaaniʼ ti tienda para 10 binni. Rideʼdu nisa yuudxuʼ ne casi guiráʼ biaje ridoʼdo lenteja ne berenjena. Gatigá riete bi yooxhoʼ ne raca yudé ne pur ngue huaxiéʼ galán ribani binni raqué. Peru galán nga laadu qué nixubiyudu guié cheríʼ chericaʼ sin nibezadxidu, ti modo guizáʼ feu bininácabe binni raqué ne bisaana ni marca ladi stale de cani deguyoo ne laaca qué ziuu dxi guiaandaʼ ni laacaʼ.

Naa ne xcaadxi Testigu ni biseendacabe lu isla de Makrónisos

Ti dxi laga zizayaʼ ruaa playa, bidxaagaʼ stale Testigu ni nuu lu xcaadxi campu. ¡Guizáʼ biéchedu ora bidúʼyadu! Bizuludu bidagulisaadu cada biaje ganda gúnidu ni, peru riuʼdu cuidadu para cadi gudiicabe cuenta. Ne laaca nagaʼchiʼ biʼniʼ predicardu cani deguyoo raqué, ne nuu chupa chonna de laacaʼ beeda gácacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Ra bínidu ca ngue ne ra qué nusaana de ñuni orardu gucané ni laadu chuʼdu jma naguidxi en sentidu espiritual.

GUDIDEʼ PRUEBA LU GUÍ

Chii beeu despué de nácabe cayuni reabilitárcabe naa, cani gunaazeʼ naa que guníʼ íquecaʼ biaʼ tiempu que maʼ zanda gacuáʼ uniforme stiʼ ca soldadu. Cumu qué ninaʼyaʼ la? guxubiyúcabe naa yenécabe naa ra nuu comandante stiʼ campu que. Bidieeʼ hombre que ti guiʼchiʼ ra bicaaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Soldadu si sti Cristu naa». Biʼniʼ amenazar comandante que naa ne biseendabe naa ra nuu guiropa ni runi mandar, ti arzobispo ortodoxo griegu ni zuchaahuiʼ né traje stiʼ ca binni yuʼduʼ. Ora biquiiñeʼ Biblia para bicabeʼ guiráʼ ni gunabadiidxaʼ arzobispo que naa, naduxhuʼ guníʼ: «¡Lachiné laabe, fanáticu ndiʼ!».

Sti dxi que siadoʼroʼ, bicaarúcabe naa gacuaʼ uniforme que. Cumu qué ninaʼyaʼ la? bidiicabe jma puñetazu naa ne guluucabe palu naa. Óraque yenécabe naa ra enfermería stiʼ campu que para gúʼyacabe pa qué ñache nin ti dxita ladeʼ. De raqué guxubiyúcabe naa dede ndaaniʼ tienda stinneʼ. Guiráʼ dxi bíʼnicabe naa sicaríʼ biaʼ chupa beeu.

Maʼ careecabe gana purtiʼ qué ganda gucaacabe naa guneʼ cani nácabe, biʼniʼ ca soldadu que naa xiixa ni qué huayúnicaʼ. Bindiibicabe nayaʼ nezadecheʼ ne bigázecabe caadxi cuerda ndaaniʼ batañeeʼ casi rúnicabe maniʼ. Ora cadideʼ lu yuubaʼ naná que bietenalaʼdxeʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús: «Dichoso laatu ora rulaa binni diidxa laatu, ne riladxi ca laatu [...]. Laguiecheʼ neca cazaaca tu irá nga, purti nabé sicarú ni chi gudii Dios laatu ibáʼ, ne nanna ca tu zacaca biʼni cabe ca profeta sti Dios chiqué» (Mateo 5:11, 12). Guizáʼ xadxí guca ngue para naa ne despué maʼ qué nudieeʼ cuenta.

Beeda guibaneʼ ndaaniʼ ti cárcel guizáʼ nananda. Qué gapaʼ ni gahuaʼ, nin nisa gueeʼ nin lari guirendaʼ. Neca zaqué nuaadxieeʼ ne qué ñuaaʼ xizaa. Casi ná Biblia, gucané Dios naa para gutadxí xquendabiaaneʼ ne ladxiduáʼ (Filipenses 4:7). Sti dxi que, beeda ti soldadu nabé nachaʼhuiʼ bidii naa pan, nisa, ne ti abrigo. Ne stobi bidii naa xquendaró. Zacá nga bidieeʼ cuenta pabiáʼ nadxii Jiobá naa ne gúpabe naa ne laaca bisihuínnibe ni de xcaadxi modo.

Cumu biiyaʼ ca autoridad que naa casi ti rebelde ni qué ziuu dxi gaca chaahuiʼ la? yenecaʼ naa Atenas para guni juzgar tribunal stiʼ ca soldadu naa. Raqué gudíxhecabe guieguayuaaʼ chonna iza Yíaros, ti isla ni nuu biaʼ 50 kilómetru neza este stiʼ Makrónisos.

«ZANDA GÁPADU CONFIANZA LAATU»

Cárcel ni nuu Yíaros guizáʼ naroʼbaʼ ni ne de ladríu ni, raqué deguyoo jma de 5,000 políticu. Laaca deguyoo gadxe Testigu raqué pur neutralidad sticaʼ. Neca qué rudiicabe lugar guidagulisaadu para guni estudiardu Biblia, peru rúnidu ni nagaʼchiʼ. Ne dede ricaadu revista La Atalaya nagaʼchiʼ stale biaje. Lu nadu runi copiardu cani ne riquiiñedu cani ora ridagulisaadu para gúʼndadu Biblia.

Ti dxi gunaazeʼ ti guardia stiʼ cárcel que laadu cayuni estudiardu ne guxha laadu ca publicación que. Pur ngue bisendacaacabe laadu ra oficina stiʼ director auxiliar. Nuudu seguru zábicabe laadu ziaanarudu ndaaniʼ cárcel que jma xadxí, peru lugar de ngue gudxi director que laadu: «Nánnadu tu laatu ne runi respetardu laatu. Zanda gápadu confianza laatu. Laché lachiguni dxiiñaʼ». Dede bidiibe dxiiñaʼ ni jma nasisi chupa chonna de laadu. ¡Guizáʼ bidiʼdu xquíxepeʼ! Neca nuudu ndaaniʼ cárcel que bisisácadu Jiobá pur xpiaʼdu.

Guleendudu xcaadxi cosa galán ra qué nixéledu de Jiobá. Ti hombre ni deguyoo ni naca maestru de matemáticas gunabadiidxaʼ laadu stale cosa de ca creencia stidu ora biʼyaʼ pabiáʼ galán xpiaʼdu. Dxi bireʼdu de cárcel, laadu ca Testigu, ra bizulú iza 1951 né laabe bireebe. Despué gúcabe Testigu ne bizulube serviciu de tiempu completu.

NÁCARUAʼ SOLDADU STIʼ CRISTU

Naa ne xheelaʼ, Janette.

Bireesiáʼ de cárcel que bibiguetaʼ ra nuu familia stinneʼ ndaaniʼ guidxi Karitsa. Despué yebieeʼ Melbourne (Australia), casi runi xcaadxi griegu. Raqué binebiaʼyaʼ ti baʼdudxaapaʼ nabé nuu xpiaaniʼ láʼ Janette ne bichaganaʼyaʼ laa. Bisiniisidu tapa xiiñidu ndaaniʼ xquidxi Jiobá, chonna hombre ne ti gunaa.

Yanna riʼ, maʼ napaʼ jma de 90 iza, peru nácaruaʼ ancianu ndaaniʼ congregación. Pur guiráʼ modo bininácabe naa dxiqué, nuu biaje riuubaruʼ ladeʼ ne ca batañeeʼ, jmaruʼ si ora guibiguetaʼ de chiguneʼ predicar. Neca runeʼ sentir zacá, maʼ gudixheʼ iqueʼ cadi gusaana de gacaʼ soldadu stiʼ Cristu (2 Timoteo 2:3).