Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Thomas Emlyn Ñee guniʼbe mal de Dios la? o guniʼbe ni dxandíʼ

Thomas Emlyn Ñee guniʼbe mal de Dios la? o guniʼbe ni dxandíʼ

TUU nga Thomas Emlyn, xiñee bicaalube né stale guendanadxibalú pur guluiʼbe xii nga ni dxandíʼ ne xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu yaʼ.

Para guicábinu cani gunabadiidxanu ca, naquiiñeʼ guininu xi bizaacaʼ ndaaniʼ guidxi Inglaterra ne Irlanda ra ziluxe siglu XVII ne ra bizulú siglu XVIII. Tiempu que nabé bisaca stiidxaʼ ca xaíque yuʼduʼ stiʼ Inglaterra. Peru chupa chonna grupu de binni protestante ne xcaadxi binni bicaalucaʼ laacabe pur cani rusiidicabe ne pur cani rúnicabe.

TUU NGA EMLYN

Thomas Emlyn gule 27 stiʼ mayo iza 1663 ndaaniʼ guidxi Stamford (Lincolnshire, Inglaterra). Dxi maʼ napa Emlyn 19 iza bidii primé libana stiʼ, ne despué beeda gácabe capellán stiʼ ti condesa ndaaniʼ guidxi Londres, de raqué maʼ guyebe Belfast (Irlanda).

Ndaaniʼ guidxi que nga bizulú bíʼnibe dxiiñaʼ ca ndaaniʼ ti yuʼduʼ ne laaca bíʼnibe ni xcaadxi lugar, casi ndaaniʼ guidxi Dublín.

XIÑEE NÁCABE GUNIʼBE MAL DE DIOS

Ca iza que, biindaʼ chaahuiʼ Emlyn Stiidxaʼ Dios, ne raqué nga maʼ guníʼ íquebe cadi dxandíʼ diʼ nga Trinidad ni biʼniʼ crebe ante. Dxi biindaʼ chaahuibe ca Evangeliu que bidiibe cuenta biaʼsi ngue ni cayénebe.

Neca que niniʼgá Emlyn ni biene que la? xcaadxi binni ni nuu ra yuʼduʼ stiʼ Dublín que bidiicaʼ cuenta qué lica ruzeetebe de Trinidad ora maʼ cusiidibe. Cumu nánnabe qué ziuulaʼdxiʼ xcaadxi binni ni biénebe que la? bicaabe sicaríʼ: «Nannaʼ maʼ qué zanda guneʼ dxiiñaʼ raríʼ ora naa guiniéʼ ni runeʼ cré». Lu beeu junio iza 1702, chupa de cani runinebe dxiiñaʼ gunabadiidxacaʼ laabe né xiana xiñee qué ruzeetebe Trinidad ora maʼ cusiidibe. Dxi que gulee ruaabe diidxaʼ maʼ bisaanabe de guni crebe ni ne gúdxibe laacaʼ maʼ qué zúnirube dxiiñaʼ que.

Guiʼchiʼ ni biʼniʼ Emlyn ra cá caadxi textu ni zeeda ndaaniʼ Biblia ni culuíʼ xiñee cadi Jesús diʼ nga Dios ni jma nandxóʼ

WQué nindaa de ngue guyebe Inglaterra, peru chii semana despué bibiguétabe Dublín para guni chaahuibe caadxi cosa bisaanabe ti ganda guibiguétabe Londres ne guiaanabe raqué. Laga nuube ndaaniʼ guidxi Dublín bíʼnibe ti tratadu para guluiʼbe xiñee bichaabe modo guníʼ íquebe, ne luni bicaabe caadxi textu ni zeeda ndaaniʼ Biblia ra culuíʼ xiñee cadi Jesús diʼ nga Dios ni jma nandxóʼ. Ni bíʼnibe que bichiichini cani nuu ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Dublín, ra guyuube que, ne pur ngue guluucaʼ xquéjabe.

Gunaazecabe Emlyn 14 stiʼ junio iza 1703 ne yenécabe laabe nezalú tribunal stiʼ Dublín. Lu ti libru ni bíʼnibe ni láʼ True Narrative of the Proceedings (Ni dxandíʼ bizaaca dxi gucaʼ juzgar), guniʼbe bigaanicabe donda íquebe pur bicaabe ti libru ra na caadxi binni guniʼbe mal de Dios, purtiʼ nabe cadi biaʼca diʼ Jesús nga Dios, Bixhoze. Nga rusihuinni cadi jneza diʼ modo biʼniʼ juzgárcabe laabe. Cueʼ ca juez que gurí gadxe obispo stiʼ yuʼduʼ ni nuu Irlanda. Qué lica nudiicabe lugar niniʼbe ca razón stibe para cadi nugaanicabe donda íquebe. Richard Levins, ti abogadu nabé risaca, gúdxibe Emlyn «zanaazecabe [laa] casi ti gueuʼ» purtiʼ gastiʼ zanda guni. Maʼ para guiluxe guni juzgárcabe laabe, Richard Pyne, presidente stiʼ Tribunal Supremo, bisietenalaʼdxiʼ ca juez que nuu ca obispo raqué, zándaca guniʼbe zaqué para gábibe laacaʼ pa que gúnicaʼ ni maʼ biaanacabe que la? zuni castigárcabe laacaʼ.

«Zaa cadideʼ ra nagana purtiʼ rabeʼ dxandíʼ ni bieneʼ de Dios ne pabiáʼ risácabe.» (Thomas Emlyn)

Ora bigaanicabe donda ique Emlyn, gudxi ti abogadu laabe gaca arrepentirbe pur ni bíʼnibe que. Peru laabe qué ninádibe ñúnibe ni. Ngue runi, bicaacabe ti multa laabe ne gudíxhecabe guieguyoobe ti iza. Cumu qué gápabe bueltu para niguíxebe nireebe la? biaanabe ndaaniʼ carcel que chupa iza dede dxi guniʼné ti xhamígube cani runi mandar raqué ne bicuudxi laacabe guindétecabe lu multa stibe. Biree Emlyn ndaaniʼ carcel 21 stiʼ julio iza 1705. Pur guiráʼ ni bíʼnicabe laabe guniʼbe ca diidxaʼ zeeda ra bizulú tema riʼ: «Zaa cadideʼ ra nagana purtiʼ rabeʼ dxandíʼ ni bieneʼ de Dios ne pabiáʼ risácabe».

De raqué, yendézabe Londres ra binibiaʼbe William Whiston, sti hombre biindaʼ Biblia ni bíʼnicabe menu laa pur bicaa ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia para laa. Whiston nabé biʼniʼ respetar Emlyn purtiʼ na laabe nga «primé hombre ne ni jma risaca ni biluíʼ xipeʼ biʼniʼ cré ca primé xpinni cristu».

XIÑEE MAʼ QUÉ ÑUNI CREBE TRINIDAD

Emlyn biʼniʼ cásica biʼniʼ Whiston ne Isaac Newton, sti erudito ni nabé runi respetar binni laa, purtiʼ ra biindaʼ chaahuibe Biblia biiyabe qué rusiidini de Trinidad casi zeeda ni lu ni rábicabe Credo Atanasiano. Laabe bicaabe: «Biluxe biindaʼ cani zeeda lu Biblia ne guníʼ iqueʼ chaahueʼ cani, [...] biiyaʼ nuu stale razón nabé risaca [...] para guchaaʼ ni bineʼ cré de Trinidad». Ne ra bilúxebe guniʼbe sicaríʼ: «Dios, Bixhoze Jesucristu, laasi nga ni jma nandxóʼ».

Xi bicaa laabe guiniʼbe zacá yaʼ. Caadxi versículo ni bisihuinni gadxé nga Jesús ne gadxé nga Bixhoze. Rariʼ zeeda caadxi de laacani (cani cá cursiva ca nga ni guníʼ Emlyn de ca versículo riʼ):

  •  Juan 17:3. «Qué lica rieeteʼ Cristu nga Dios o tobi lucha Dios.» Bixhózesibe nga rieeteʼ naca «tobi lucha Dios ni dxandíʼ».

  •  Juan 5:30. «Qué lica runi Hiju ca ni na si, sínuque rúnibe ni na Bixhózebe.»

  •  Juan 5:26. «Bixhózebe bidii guendanabani laabe.»

  •  Efesios 1:3. «Neca nabé rieeteʼ Jesucristu nga Xiiñiʼ Dios la? nin ti lugar qué zadxélanu cá Padre ca nga Bixhoze Dios; ni jma rieeteʼ nga Padre ca nga bixhoze Jesús, Señor stinu.»

Despué de biiyaʼ chaahuibe ca prueba ni zeeda lu Biblia, gunda guniʼbe sicaríʼ: «Gastiʼ nin ti lugar ndaaniʼ Stiidxaʼ Dios ni guluíʼ naca Padre, Hiju ne Espíritu Santu ca tobi si Dios».

XI RUSIIDIʼ NI BÍʼNIBE CA LAANU

Stale tu laa ridxibi guluíʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Peru lugar de nidxibi Emlyn guníʼ: «Pa ti hombre qué guluíʼ xii nga ni dxandíʼ bidxela ndaaniʼ Stiidxaʼ Dios, xi para bíʼndabe cani ne biyúbibe guiénebe cani yaʼ». Emlyn qué niná diʼ nucaachiʼ ni dxandíʼ que.

Ejemplu stibe ne ejemplu stiʼ xcaadxi casi laabe naquiiñeʼ gucaacani laanu guininu ni dxandíʼ ca neca chuʼ tu guni menu laanu. Nga runi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu: «Xii nga ni jma risaca, gusisaca binni laanu ne guiníʼ jneza rúninu la? o guluinu cani dxandíʼ rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios».