Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xiñee bigá José guicha ruaʼ ante cheʼ ra nuu faraón

Dibuju stiʼ ti hombre cugá guicha ruaa ca egipciu

Relatu zeeda lu Génesis na biseendacaa faraón José, ti hebreu deguyoo, para gabi laa xi riníʼ ca bacaandaʼ ni cuchiiñaʼ laa. Ca dxi que maʼ napa José stale iza deguyoo. Nécapeʼ maʼ nuu faraón guiuba guʼyaʼ laabe, gucuaa José tiempu para ugá guicha ruaʼ (Génesis 39:20-23; 41:1, 14). Ruluíʼ si qué risaca ni bizeeteʼ hombre bicaa relatu riʼ, peru rusihuinni ni runibiáʼ chaahuibe costumbre stiʼ ca egipciu.

Stale guidxi guyuu dxiqué, dede né ca hebreu, bidiicaʼ lugar igaa guicha ruaacaʼ. Peru Comentario exegético y explicativo de la Biblia na: «Ca egipciu que si nga rugacaʼ guicha ruaacaʼ neza oriente».

Ñee guicha ruaasícabe nga rugácabe la? Revista Biblical Archaeology Review na pa cheʼ ti egipciu nezalú faraón la? napa xidé guzuchaahuiʼ casi ñaca cheʼ ndaaniʼ yuʼduʼ. Ne ngapeʼ nga biʼniʼ José biaje riʼ, bigabe guicha ruaabe ne guicha íquebe.

Biblia na griegu bixhoze Timoteu. Ñee riníʼ nga Grecia gúlebe la?

Cadi guiráʼ diʼ ora zacá ni. Lu ca carta ni bicaa apóstol Pablu, nuu biaje biquiiñebe diidxaʼ ca griegu para guiniʼbe de cani cadi judíu (Romanos 1:16; 10:12). Zaqué bíʼnibe ni purtiʼ nabé bireeche cultura stiʼ ca griegu ne stiidxacaʼ guiráʼ lugar bicheeche Pablu diidxaʼ.

Tuu nga cani binibiáʼcabe casi griegu dxiqué yaʼ. Lu siglu tapa ante de ca dxi stiʼ Jesús, ti orador de Atenas láʼ Isócrates dede bichá bi yanni ora guníʼ maʼ bireeche cultura stiʼ ca griegu lu guidubi Guidxilayú. Laabe bicaabe: «Jma maʼ stale griegu maʼ guleendú pur modo rusíʼdidu que cani gule Grecia». Nga runi, zándaca guníʼ Pablu griegu bixhoze Timoteu ne xcaadxi binni pur modo biniisicaʼ ne cultura sticaʼ ne cadi pur gúlecaʼ Grecia (Hechos 16:1).