Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

¿Xiñee cadi guiráʼ diʼ saa nga runi ca testigu stiʼ Jehová?

¿Xiñee cadi guiráʼ diʼ saa nga runi ca testigu stiʼ Jehová?

 ¿Xi racané ca testigu stiʼ Jehová para gánnacaʼ pa zúnicaʼ xiixa saa?

 Ante guicaa ca testigu stiʼ Jehová decisión pa zúnicaʼ xiixa saa la? ruuyacabe primeru xi ná Biblia. Purtiʼ nuu saa o cosa ni runi celebrar binni cadi jneza diʼ ca ni casi ná ca principiu ni zeeda lu Biblia, nga runi qué runi ca Testigu ni. Peru nuu biaje la? maʼ cada Testigu ricaa decisión pa zuni ni o pa coʼ, rúnicabe stipa pur gápacabe ti conciencia «nayá nezalú Dios ne nezalú binni» (Hechos 24:16).

 Guzéʼtenu caadxi de ca pregunta ni riníʼ ique ca testigu stiʼ Jehová ante guicaacaʼ decisión pa zúnicaʼ xiixa saa. a

  •   Lu saa ca, ¿ñee raca xiixa ni ná Biblia cadi jneza la?

     Principiu ni zeeda lu Biblia: «Laguiree de ládecabe ne laguixeleʼ de laacabe —ná Jehová— ne maʼ cadi cánatu ca cosa ni nabiidiʼ» (2 Corintios 6:15-17).

     Para guixeleʼ ca testigu stiʼ Jehová de ca cosa nabiidiʼ en sentidu espiritual o de ca ni ná Biblia cadi jneza la? qué rúnicaʼ ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ.

     Ca saa ni rúnicabe para ca dios ni cadi dxandíʼ. Jesús guníʼ: «Biʼniʼ adorar Jehová Dios stiluʼ ne laasibe nga naquiiñeʼ gúniluʼ ni ná» (Mateo 4:10). Cumu rinanda ca testigu stiʼ Jehová ni ná mandatu riʼ la? qué runi celebrárcabe Navidad nin Domingu de Pascua ne nin ca saa ni rúnicabe primeru de mayo, purtiʼ guiráʼ ca saa riʼ rúnicabe ca ni para gusisácacabe ca dios ni cadi dxandíʼ. Ne laaca qué rúnicabe ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Kwanza. Enciclopedia Moderna ná biree lá saa riʼ de «caadxi diidxaʼ swahili matunda ya kwanzaa (“ca primé cuananaxhi”)» ne runi celebrárcabe ni «cásica runi ca binni de África ora riasa cosecha sticaʼ». Neca nuu tu ná cadi nácani ti saa ni runi ca religión ca la? peru ti libru ruchaaga ni ca saa ni bi’ni’ ca binni de África ora riasa ca primé cuananaxhi sticaʼ «ne rúnicaʼ ni para gudiicaʼ xquixe peʼ ca dios ni cadi dxandíʼ ne ca ni bibani dxiqué». Ne laaca ruzeeteʼ ni cásica saa riʼ ne saa ne rúnicabe afroamericana ni láʼ Kwanza rácacani para «gudiicabe xquixe peʼ ca ni bibani dxiqué pur ca ndaayaʼ gucuaacabe» (Encyclopedia of African Religion [Enciclopedia de la religión africana]).

      Kwanza

    •  Saa ni rúnicabe galaa de Otoño. Libru ni láʼ Otras culturas, otras formas de vida ná saa riʼ nga «ni runi binni para gudii ofrenda beeu». Luni «runi ca gucaa ti ritual ra rindeteʼ íquecaʼ [...] nezalú diosa ca» (Religions of the World —A Comprehensive Encyclopedia of Beliefs and Practices [Religiones del mundo: Enciclopedia exhaustiva de creencias y prácticas]).

    •  Nowruz. «Caadxi de ca cosa ni rúnicaʼ lu saa riʼ biasastí ca ni lu zoroastrismo, ne laani nga tobi de ca dxi jma risaca ni zeeda lu calendariu zoroástrico. [...] Bi’ni’ crécabe runi obligar espíritu stiʼ inviernu espíritu stiʼ galaa dxi —ni runibiáʼcabe casi Rapithwin— gucaachilú xagueteʼ yú ca beeu raca nananda, ne dxi riaba Nowruz la? rúnicabe ti saa galaa dxi para guidxagalúcabe ni según costumbre ni gupa ca zoroástrica» (Organización de las Naciones Unidas para la Educación, la Ciencia y la Cultura [Unesco]).

    •  Shab-e Yalda. Saa riʼ runi celebrárcabe ni dxi raca solsticio de invierno ne «laaca laani nga ni rúnicabe ora runi adorárcabe Mitra», dios sti biaaniʼ (Sufism in the Secret History of Persia [El sufismo en la historia secreta de Persia]). Ne nuu tu ná laaca saa riʼ nga ni runi ca romanu ne ca griegu para guni adorarcaʼ ca dios ni nápacaʼ casi Gubidxa. b

    •  Dxi rudiicabe xquixe peʼ (Día de Acción de Gracias). Cásica raca saa stiʼ Kwanza, zacaca raca saa riʼ purtiʼ rúnicabe ni cásica bi’ni’ ca binni bibani dxiqué para gusisácabe ca dios stícabe dxi riasa cosecha. Ra gudiʼdiʼ tiempu la? «maʼ beeda gácani ti costumbre stiʼ ca yu’du’ ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu» (A Great and Godly Adventure —The Pilgrims and the Myth of the First Thanksgiving [Una gran aventura piadosa: Los peregrinos y el mito del primer día de Acción de Gracias]).

     Ca saa ni runi binni pur superstición o pur runi crecaʼ suerte. Biblia ná «ca ni ruzuchaahuiʼ ti mexaʼ para dios Ni Ribee Suerte» nuucaʼ lade «ca ni rusaana Jehová» (Isaías 65:11). Nga runi, ca testigu stiʼ Jehová qué rúnicaʼ ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Iván Kupala. «Ni runi crécabe nga dxi Iván Kupala ca rundaa naturaleza poder ne zanda guicaacabe ni pa gácacabe nadxibalú ne pa nápacabe suerte» (The A to Z of Belarus [Bielorrusia de la A a la Z]). Dxiqué la? ca binni ni qué runi ni ná Dios nga bí’nica’ saa riʼ para guni celebrarcaʼ solsticio de verano. Peru ti enciclopedia cusiene, «dxi maʼ guca aceptar cristianismo la? maʼ biuʼchaʼ saa riʼ né saa ni runi yu’du’ [dxi stiʼ san Juan Bautista]» (Encyclopedia of Contemporary Russian Culture [Enciclopedia de la cultura rusa contemporánea]).

    •  Año Nuevo Lunar (Iza Cubi stiʼ ca chino o Iza Cubi stiʼ ca coreano). «Ni jma ricá ique ca familia ne ca amigu ca fecha riʼ jma que sti dxi nga gápacaʼ suerte, gusisácacaʼ ca dios sticaʼ ne ca espíritu, ne guinábacaʼ cheni laaca galán iza cubi» (Mooncakes and Hungry Ghosts —Festivals of China [Festivales chinos: Pasteles de la luna y fantasmas hambrientos]). Zacagá nga rúnicabe Iza Cubi stiʼ ca coreano, «luni runi adorárcabe ca binni bibani dxiqué, rúnicabe caadxi ritual para guxhélecabe ca espíritu malu ne para cheni laacabe galán iza cubi, ne ribeecabe suerte stícabe para gúʼyacabe ximodo zieni laacabe iza cubi ca» (Encyclopedia of New Year’s Holidays Worldwide [Enciclopedia de las celebraciones de Año Nuevo de todo el mundo]).

      Iza Cubi stiʼ ca chino

     Ca saa ni rucaa binni guni cré nápanu ti alma ni qué rati. Biblia rusiidiʼ rati alma ca (Ezequiel 18:4). Nga runi ca testigu stiʼ Jehová qué rúnicaʼ saa ni gucaa binni guni cré nápanu ti alma ni qué rati, casi ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Xanduʼ (o Día de Muertos). Ti enciclopedia ná dxi ca «rietenaláʼdxicabe guiráʼ ca binni nacha’hui’ ni maʼ guti». Ne laaca ruzeeteʼ ni: «Lu Edad Media bi’ni’ crécabe dxi ca riree ca alma ni nuu ndaaniʼ purgatorio ne rácacaʼ fantasma, bruja, bidxiʼ ne xcaadxi cosa para gu’ya’ ca binni ni bi’ni’ tratar laacabe mal dxi bibánicabe» (New Catholic Encyclopedia [Nueva Enciclopedia Católica]).

    •  Festival Ching Ming ne Festival sti’ ca Fantasma ni Candaana. Guiropaʼ saa riʼ rúnicabe ca ni para gusisácacabe ca ni bibani dxiqué. Ti libru ná ca dxi raca Festival Ching Ming, «runi ofrecércabe ni gó ne ni gueʼ ca ni maʼ guti para cadi guindaanacaʼ ne cadi gáticaʼ nisa, ne laaca ruzaaquicabe billete para cadi guiaadxaʼ laacaʼ bueltu» (Celebrating Life Customs Around the World —From Baby Showers to Funerals [Costumbres de todo el mundo para celebrar la vida: desde baby showers hasta funerales]). Laaca ruzeeteʼ libru riʼ ca ni runi celebrar Festival stiʼ ca Fantasma ni Candaana ca runi crecaʼ «guidubi beeu [raca saa] ca ne jmaruʼ si gueelaʼ raca luna llena la? jma gaxha riuu ca ni nabani de ca ni maʼ guti. Nga runi naquiiñeʼ gápacabe cuidadu para ganda quixhedxícabe ca ni maʼ guti ne para gusisácacabe ca ni bibani dxiqué».

    •  Chuseok. Ti libru ni caníʼ de laani ná ca dxi raca festival stiʼ ca coreano «runi ofrecércabe guendaró ne vinu para ca alma stiʼ ca binni ni maʼ guti». Pur ca ofrenda ni rudiicabe riʼ rusihuínnicabe «runi crécabe nabániruʼ alma ca neca cuerpu ca maʼ guti» (The Korean Tradition of Religion, Society, and Ethics [La tradición coreana de la religión, la sociedad y la ética]).

     Ca saa ni napa ocultismo. Biblia ná: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ tuuxa ládetu ni [...] runi practicar adivinación, nin tobi ni runi magia, nin tobi ni rusiene xiixa señal, nin ti hechiceru, nin tobi ni runi dañu, nin tobi ni cheʼ ra nuu ti espiritista o tuuxa ni riníʼ xi chigaca, nin tobi ni riniʼné ca gueʼtuʼ. Purtiʼ ribixhilaʼdxiʼ Jehová tutiica guni ca cosa riʼ» (Deuteronomio 18:10-12). Para cadi guni ca testigu stiʼ Jehová xiixa cosa ni napa ocultismo, casi astrología (purtiʼ nácani ti forma para guni adivinárcabe) la? qué runi celebrarca’ Halloween nin ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Iza cubi stiʼ cingalés ne iza cubi stiʼ tamil. «Lu ca ritual ni gúpacabe costumbre gúnicabe ora raca saa riʼ [...] rúnicabe caadxi cosa ora peʼ rábicabe galán gúnicabe ca ni casi ná astrología» (Encyclopedia of Sri Lanka [Enciclopedia de Sri Lanka]).

    •  Songkran. Ti enciclopedia cusiene «zeeda lá [festival ni raca Asia] riʼ de diidxaʼ sánscrita [...] ni riníʼ “guiniibi” o “guchaa”». Saa riʼ «runi marcar ni ora rindá Gubidxa lu constelación Aries ni zeeda lu zodiaco» (Food, Feasts, and Faith —An Encyclopedia of Food Culture in World Religions [Comida, fiestas y fe: Enciclopedia de cultura gastronómica en las religiones del mundo]).

     Ca saa ni raca para guni adorárcabe Dios casi ná Ley stiʼ Moisés, ni maʼ biluxe pur sacrificiu stiʼ Jesús. Biblia ná: «Biluxe Ley dxi beeda Cristu» (Romanos 10:4). Dxandíʼ, Ley stiʼ Moisés ni gucuaa guidxi Israel ni guyuu dxiqué dede yanna racaneruʼ ni ca xpinni Cristu. Peru qué rúnicaʼ ca saa ni bíʼnicabe, jmaruʼ si ca saa ni rúnicabe para Mesías ni gueeda, purtiʼ ca xpinni Cristu runi crecaʼ maʼ beeda Mesías riʼ. Biblia ná: «Naca ca cosa riʼ ti bandáʼ si stiʼ ca cosa ni chigueedaruʼ, peru bisihuinni Cristu xii nga ni dxandíʼ» (Colosenses 2:17). Pur ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ ne pur maʼ biguuchacabe ca saa riʼ né ca costumbre ni ná Biblia cadi jneza la? qué runi ca testigu stiʼ Jehová ca ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Janucá. Rúnicabe saa riʼ para guietenaláʼdxicabe dxi guca dedicar templu stiʼ Jerusalén sti biaje. Peru Biblia ná dxi maʼ guca Jesús Sumo Sacerdote la? «maʼ biuube ndaaniʼ tabernáculo jma naroʼbaʼ ne jma galán ne cadi binni bicuí ni ne cadi ndaaniʼ guidxilayú riʼ nuu ni» (Hebreos 9:11). Ca xpinni Cristu runi crecaʼ maʼ templu espiritual riʼ nga biaana lugar stiʼ templu ni guyuu Jerusalén.

    •  Rosh Hashaná. Laani nga primé dxi stiʼ iza stiʼ ca judíu. Dxiqué la? lu saa riʼ bíʼnicabe sacrificiu para Dios (Números 29:1-6). Peru dxi maʼ guca Jesucristu Mesías la? maʼ bisaana de gudiicabe sacrificiu ne ofrenda purtiʼ maʼ cadi caquiiñeʼ peʼ gúnicabe ni (Daniel 9:26, 27). Nga runi maʼ qué risaca ca clase sacrificiu ca nezalú Dios.

  •   ¿Ñee raca saa riʼ para guni ca religión ca xiixa actividad juntu la?

     Principiu ni zeeda lu Biblia: «¿Zándaxa [...] chuʼ tobi ni runi cré né tobi ni qué runi cré de acuerdu? ¿Zándaxa chuʼ ca bidóʼ ndaaniʼ templu stiʼ Dios?» (2 Corintios 6:15-17).

     Neca runi ca testigu stiʼ Jehová stipa pur gácacaʼ nacha’hui’ né guiráʼ binni ne runi respetarcaʼ derechu ni nápacabe de cuícabe xi guni crécabe la? qué riuucaʼ lu ca saa ni raca para guni ca religión ca xiixa actividad juntu, casi ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ.

     Saa ni raca para tuuxa binni o para guietenaláʼdxicabe xiixa ni bizaaca ni rucaa binni de gadxé gadxé religión chu’ca’ tobi si. Dxiqué, dxi yené Dios xquidxi lu ti layú cubi ra nabeza binni de gadxé religión la? gúdxibe ca xpínnibe: «Cadi gunineluʼ laacabe nin ti pactu ne ninca ca dios stícabe. [...] Pa guni adorarluʼ ca dios stícabe la? zácani ti trampa para lii» (Éxodo 23:32, 33). Nga runi, qué runi ca testigu stiʼ Jehová ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Loi Krathong. Lu festival ni rúnicabe Tailandia riʼ, «runi binni caadxi dxumihuiini’ de bandaga. Ndaanicani riguucabe guiʼriʼ o barahuiiniʼ ni ribee gu’xhu’ ne despué rundaacabe ni lu nisa. Runi crécabe riné ca “barcuhuiini’” riʼ mala suerte. Sti cosa ni rietenaláʼdxicabe dxi raca festival riʼ nga ti huella ni nácabe bisaana Buda uriá guiiguʼ» (Encyclopedia of Buddhism [Enciclopedia del budismo]).

    •  Dxi raca Arrepentírcabe (Día Nacional de Arrepentimiento). Ca ni riuu lu eventu riʼ «runi crecaʼ ni rusiidiʼ ca binni ni ná zinanda Cristu», casi ná ti funcionariu stiʼ gobiernu The National, ti periódicu de Papúa Nueva Guinea. Laaca guniʼbe ora raca saa riʼ «rusiidicabe ca principiu ni bisiidiʼ Jesús ca binni de guidxi ca».

    •  Vesak. Laani nga saa jma risaca ni runi ca budista. «Dxi riʼ, juntu rietenaláʼdxicabe dxi gule Buda, dxi gucuaa biaaniʼ ne dxi zeʼ [nirvana]» (Diccionario de religiones comparadas).

      Vesak

     Ca saa ni runi ca religión ca pur tradición sticaʼ, peru qué rusiidiʼ Biblia ni. Sicaríʼ gudxi Jesús ca xaíque stiʼ ca religión: «Maʼ bicaanatu stiidxaʼ Dios pur ca tradición stitu». Ne laaca gúdxibe laacaʼ pur gana si cayuni adorarcaʼ Dios, «purtiʼ rusiidicaʼ ni ná binni casi ñaca stiidxaʼ Dios» (Mateo 15:6, 9). Cumu nanna dxichi ca testigu stiʼ Jehová cadi guendariguite ni ná ca diidxaʼ riʼ la? nga runi qué rúnicaʼ ca saa ni runi ca religión, casi ca ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Epifanía (Timkat o Los Reyes Magos). Lu saa riʼ zándaca rietenaláʼdxicabe dxi yeganna ca astrólogo que Jesús o dxi guyuunisa Jesús. Ti enciclopedia ná dxi maʼ guca saa riʼ «maʼ biguuchacabe ni né saa stiʼ primavera ni bi’ni’ ca binni ni qué ñuni ni ná Dios dxiqué para gusisácacaʼ ca dios stiʼ ra ruxooñeʼ nisa ne ca guiiguʼ» (The Christmas Encyclopedia [Enciclopedia de la Navidad]). Sti saa ni rúnicabe Etiopía cásica laani nga Timkat, ne nácani «ti tradición ni maʼ xadxí de rúnicabe» (Encyclopedia of Society and Culture in the Ancient World [Enciclopedia de sociedades y culturas del mundo antiguo]).

    •  Saa Asunción ni rúnicabe stiʼ Virgen María. Rúnicabe saa riʼ purtiʼ runi crécabe biasa jñaa Jesús zeʼ guibáʼ né ti cuerpu de beela. Diccionariu de religiones comparadas cusiene «primé biaje guca saa riʼ nga [...] ra ziluxe siglu IV» ne laaca ruzeeteʼ ni «lu NT [Nuevo Testamento] qué riete diʼ nin ti datu de ni runi crécabe riʼ».

    •  Saa stiʼ Xunaxi Concepción. Sicaríʼ bizeeteʼ Enciclopedia Católica Online de Xunaxi Concepción María: «Qué zadxélanu nin ti prueba lu Stiidxaʼ Dios ni gusihuinni dxandíʼ ni runi crécabe riʼ». Nga rusihuinni yu’du’ si nga rusiidiʼ de laani.

    •  Cuaresma. Enciclopedia universal ilustrada europeo-americana cusiene tiempu rúnicabe penitencia ne ayuno riʼ, bizulú gúcani «despué de iza 325», jma de 200 iza despué de gucuá últimu libru stiʼ Biblia. Laaca cuzeeteʼ enciclopedia riʼ de primé dxi stiʼ Cuaresma, Miércoles de Ceniza, sicaríʼ ná ni: «Dxi riʼ, guca obligar ca binni rié yu’du’ ixuubi dé ludé lucuacaʼ casi bi’ni’ mandar Urbano II ni lu concilio stiʼ Benevento de 1091».

    •  Meskel. Saa ni rúnicabe Etiopía riʼ rúnicabe ni «dxi bidxélacabe Vera Cruz —o cruz ni gucuá Cristu lú— rúnicabe bele ne ruyaacabe guidubi buelta de laani» (Encyclopedia of Society and Culture in the Medieval World [Enciclopedia de las sociedades y culturas en el mundo medieval]). Peru ca testigu stiʼ Jehová qué riquiiñecaʼ cruz para guni adorarcaʼ Dios.

  •   ¿Ñee rusisaca saa riʼ tuuxa binni, ti organización, ti símbolo patrio o ti guidxi la?

     Principiu ni zeeda lu Biblia: «Ndiʼ nga ni ná Jehová: “Nuu maldición luguiáʼ ni napa confianza binni guidxilayú [...] ne ni rixeleʼ ladxidóʼ de Jehová”» (Jeremías 17:5).

     Neca rizaalaʼdxiʼ ca testigu stiʼ Jehová xcaadxi binni ne runi orarcaʼ pur laacabe, peru qué riuucaʼ lu ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

     Saa ni rúnicabe para gusisácacabe ti gobernante o tuuxa binni risaca. Biblia ná pur bien stinu, cadi naquiiñeʼ gápanu confianza binni, purtiʼ ora maʼ birá bi stícabe la? maʼ qué randa rúnicabe gastiʼ (Isaías 2:22). Nga runi, ca testigu stiʼ Jehová qué rúnicaʼ saa casi lanibidóʼ stiʼ ti rey o ti reina.

     Ni runi binni para guni celebrar bandera stiʼ xquidxi. Qué runi ca testigu stiʼ Jehová Día de la Bandera. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ Biblia ná: «Laguixeleʼ de ca bidóʼ» (1 Juan 5:21). Nuu tu riníʼ ique cadi naca bandera ca ti bidóʼ, o xiixa ni runi adorar binni. Peru historiador Carlton Hayes guníʼ de ca «ritual ni runi binni stiʼ xquidxi ca dxi riʼ», laabe guniʼbe: «Bandera nacional riʼ nga símbolo ni rusisaca binni ora runi homenaje».

     Saa o celebración ni rúnicabe para gusisácacabe bidóʼ. ¿Xi bi’ni’ apóstol Pedro ora bizuxibi ti hombre ni runi cré Dios nezalú? Sicaríʼ cusiene Biblia ni: «Gundisaʼ Pedro laabe ne gudxi laabe: “Bizuhuaa. Naa laaca ti hombre casi lii naa”» (Hechos 10:25, 26). Nin apóstol Pedro ne nin sti apóstol qué ninacaʼ nusisaca binni laacaʼ. Nga runi, ca testigu stiʼ Jehová qué riuucaʼ lu xiixa eventu ni runi binni para gusisácacaʼ tuuxa ni ruuyacaʼ casi bidóʼ, casi ca ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Dxi rusisácacabe guiráʼ bidóʼ. Ti libru ni láʼ Año cristiano cusiene rúnicabe saa riʼ para guni «festejárcabe guiráʼ bidóʼ». Laaca cusiéneni: «Investigación ni guca de laani cusihuinni qué gánnacabe paraa bizulú guca celebración riʼ».

    •  Saa ni rúnicabe stiʼ Virgen de Guadalupe. Rúnicabe saa riʼ para «Patrona stiʼ México», runi crécabe laabe nga María, jñaa Jesús. Ne riníʼcabe pur ti milagru biiyaʼ ti campesinu laabe lu iza 1531(Enciclopedia Guadalupana).

      Saa ni rúnicabe stiʼ Virgen de Guadalupe

    •  Lanibidóʼ o dxi rusaacabe iza. Ti libru cusiene, «dxi riʼ nga runi celebrárcabe bidóʼ ni ricaa ti xcuidi lá ora riuunisa o runi confirmación stiʼ». Ne laaca cuzeeteʼ ni naca «dxi riʼ ti dxi nabé religioso» (Celebrating Life Customs Around the World —From Baby Showers to Funerals [Costumbres de todo el mundo para celebrar la vida: desde baby showers hasta funerales]).

     Ca saa ni runi celebrárcabe pur política o pur xiixa movimientu social. Biblia ná: «Jma galán guyúbinu guilanu ra nuu Jehová que gápanu confianza binni» (Salmo 118:8, 9). Para cadi guiníʼ binni napa ca testigu stiʼ Jehová confianza zanda guni chaahuiʼ binni guidxilayú ca guendanagana ni nuu yanna riʼ la? qué riuucaʼ lu política o lu campaña social, casi Día Internacional de la Juventud o Día Internacional de la Mujer. Ne laaca pur ni bizéʼtenu ca, qué rúnicabe Día de la Independencia o xcaadxi saa casi laani. Sínuque nápacabe confianza Reinu si stiʼ Dios nga chigacané binni gaca tobi si ne maʼ cadi gúnicaʼ menu guirutiʼ pur raza stiʼ (Romanos 2:11; 8:21).

  •   ¿Ñee raca saa ca para gusihuínnicabe jma risaca ti raza o ti guidxi jma que xcaadxi la?

     Principiu ni zeeda lu Biblia: «Biaʼca risaca guiráʼ binni nezalú Dios, ne runi aceptar ca ni ridxibi laa ne rúnicaʼ ni jneza, intiica guidxi laacaʼ» (Hechos 10:34, 35).

     Neca nadxii ca testigu stiʼ Jehová guidxi ra nabézacaʼ la? qué riuucaʼ lu ca saa ni rúnicabe para gusisácacabe xquídxicaʼ o raza sticaʼ jma que xcaadxi.

     Ca saa ni rúnicabe para gusisácacabe ca fuerza armada. Guca Jesús ti binni nadóʼ, nga runi gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Naa cayabeʼ laatu gannaxhiitu ca enemigu stitu ne guni orartu pur ca ni canazananda laatu» (Mateo 5:44). Nga runi, ca testigu stiʼ Jehová qué riuucaʼ lu ca saa ni rúnicabe para gusisácacabe ca soldadu, casi ca ni chiguzéʼtenu raríʼ:

    •  Dxi sti Anzac. Ti diccionariu cusiene «Anzac ca riníʼ ni Cuerpu stiʼ Fuerza Armada de Australia ne Nueva Zelanda» ne «chaahuiʼ chaahuiʼ beeda gaca dxi stiʼ Anzac ca ti dxi rietenaláʼdxicabe ca binni ni guti ra cadinde» (Historical Dictionary of Australia [Diccionario histórico de Australia]).

    •  Dxi sti’ ca Veterano (Dxi rietenalá’dxicabe Domingo del Recuerdo ne Día de la Conmemoración de los Caídos). Enciclopedia Moderna cuzeete’ ca dxi ri’ nga «rusisácacabe ca veterano ni nuu lu fuerza armada [...] ne ca ni gutiʼ ra cadinde».

     Dxi runi celebrárcabe independencia o xiixa ni bizaaca xquídxicabe. Sicaríʼ guníʼ Jesús de ca discípulo stiʼ: «Cadi nácacabe parte de guidxilayú, cásica naa cadi nacaʼ parte de guidxilayú» (Juan 17:16). Neca rizaalaʼdxiʼ ca testigu stiʼ Jehová gánnacaʼ historia stiʼ xquídxicaʼ la? qué riuucaʼ lu ca saa ni chiguzéʼtenu riʼ:

    •  Dxi rúnicabe Día de Australia. Ti enciclopedia cusiene «dxi riʼ nga rietenaláʼdxicabe dxi gundisaʼ ca soldadu inglés bandera sticaʼ ne guni’ca’ maʼ naca Australia ti colonia nacubi lu iza 1788» (Worldmark Encyclopedia of Cultures and Daily Life [Enciclopedia Worldmark de las culturas y la vida diaria]).

    •  Dxi rúnicabe Guy Fawkes. Laani nga «dxi rietenaláʼdxicabe dxi gucala’dxi’ Guy Fawkes ne xcaadxi católicu nucaaguica’ Parlamento [británico] ne ñuuticaʼ rey Jacobo I lu iza 1605» (A Dictionary of English Folklore [Diccionario de folclore inglés]).

    •  Dxi rúnicabe Día de la Independencia. Ndaaniʼ caadxi guidxi rúnicabe saa riʼ para guni celebrárcabe dxi guca xquídxicabe libre de sti guidxi.

  •   ¿Ñee runibiáʼcabe ni casi ti saa ra nabé rixudxi binni o runi cosa inmoral la?

     Principiu ni zeeda lu Biblia: «Purtiʼ nabé xadxí bibánitu modo nabani binni ni qué runibiáʼ Dios: bíʼnitu stale cosa malu sin nituí lutu, nabé guyuuláʼdxitu chúʼnetu tutiica, gudidisutu lu guendarixudxi, biuutu lu ca saa ra runi binni ni cadi jneza, guca reunirtu para si xhúdxitu ne biʼniʼ adorartu stale cosa ni cadi naquiiñeʼ» (1 Pedro 4:3).

     Pur ni ná principiu riʼ la? qué riuu ca testigu stiʼ Jehová lu ca saa ra rixudxi binni ne runi cosa ni cadi jneza. Riuula’dxi’ ca Testigu chu’ca’ ti ratu né ca xhamígucaʼ, ne pa nuu de laacaʼ riuuláʼdxicaʼ guecaʼ nisadxuʼniʼ la? réʼcabe caadxi si. Rúnicabe stipa chinándacabe ni ná conseju ni zeeda lu Biblia riʼ: «Pa cayoto o pa cayeʼtu, o pa cayúnitu intiica cosa, laguni guiráʼ cosa para gusisácatu Dios» (1 Corintios 10:31).

     Nga runi, qué riuu ca testigu stiʼ Jehová lu ca carnaval nin lu ca saa ni rúnicabe cosa ni ná Biblia cadi jneza. Ne laaca qué riuucabe lu ca saa stiʼ ca judíu ni láʼ Purim. Neca dxiqué rusietenalaʼdxiʼ saa riʼ laacabe dxi bilá ca judíu lu siglu gaayuʼ ante de ca dxi stiʼ Jesús la? yanna maʼ runibiáʼcabe ni casi ti carnaval stiʼ ca judíu. Ti libru láʼ El Judaísmo, cusiene «nabé rixúdxicabe [ora raca saa riʼ] dede qué ránnacabe xi rúnicabe, ne lu carnaval riʼ riquiiñecabe máscara ne disfras», ne «cadi malu ruuyacabe gacu binni intiica lari pa stiʼ hombre o pa stiʼ gunaa».

 ¿Ñee purtiʼ si qué runi ca testigu stiʼ Jehová xiixa saa, cadi nadxiicaʼ familia sticaʼ la?

 Coʼ. Biblia rusiidiʼ naquiiñeʼ gannaxhiinu ne guni respetarnu guiráʼ ca familia stinu, gastiʼ naca xi creencia nápacaʼ (1 Pedro 3:1, 2, 7). Nánnanu ora rusaana ti testigu stiʼ Jehová de guni celebrar xiixa saa, nuu de ca familia stícabe ridxiichi, riuu triste, dede runi sentircaʼ cucheenécabe laaca. Nga runi ca Testigu stiʼ Jehová rúnicaʼ stipa pur gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ ca familia sticaʼ. Ne rusiénecabe laacaʼ xi pur gucuaacabe decisión ca ne rúnicabe stipa chuʼnécabe laacaʼ sti ora.

 ¿Ñee rucaa ca testigu stiʼ Jehová binni cadi guni xiixa saa la?

 Coʼ. Nanna ca Testigu cada tobi naquiiñeʼ guicaa decisión stiʼ (Josué 24:15). Runi respetárcabe guiráʼ binni, gastiʼ naca xi creencia o xi religión nápacaʼ (1 Pedro 2:17).

a Cadi cuzeeteʼ diʼ artículo riʼ guiráʼ ca saa ni qué runi ca testigu stiʼ Jehová, laaca cadi cuzeeteʼ diʼ ni guiráʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia ni caníʼ de tema ca.

b Mithra, Mithraism, Christmas Day & Yalda (Mitra, mitraísmo, Navidad y Yalda), de K. E. Eduljee, yaza 31 hasta 33.