Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Chumngechi ñi quellungeal pu cutrancülelu ñi raquiduam

Chumngechi ñi quellungeal pu cutrancülelu ñi raquiduam

BIBLIA FEIPI: “Quiñe rüfngechi hueni rumel piuqueyechequei, ca quiñe peñi reque felei ñi mülen mu hueñancün” (PROVERBIOS 17:17).

¿Chem quimeltueiñmu?

Quiñeque mu quimquelaiñ chumngechi quelluafiel quiñe hueni cutrancülelu ñi raquiduam. Huelu yafüluuliyiñ ñi quelluafiel, pengelafuiñ tunte taiñ duamtuniefiel. ¿Chumngechi femafuiñ?

¿Chumngechi quelluafuiñ?

“Eluucülemün tamün allcütual” (SANTIAGO 1:19).

Mülei tami allcütuafiel chem pial tami hueni. Ngelai tami lloudunguafiel com tañi feipiel. Pengelelfinge tami allcütuniefiel ca tami cutranpiuqueyeniefiel. Inaduamfinge ñi chum duamcülen ca juzgaquefilnge. Acordange, quiñeque mu tami hueni ngam fill dungu feipiafui ñi raquiduamnon mu rume (Job 6:2, 3).

“Yafültucuafimün tati pu rume hueñancülelu” (1 TESALONICENSES 5:14).

Tami hueni fill raquiduamcüleafui chi ca falinolu troquiucüleafui. ¿Chumngechi am yafültucuafuimi? Quimelafuimi tami cüpa quelluniefiel, cüme quimnolmi rume tami chem piafiel.

“Quiñe rüfngechi hueni rumel piuqueyechequei” (PROVERBIOS 17:17).

Quellufinge tañi cüme duamcüleal tami hueni. Müte quimnolmi tami chumafiel, ramtufinge: “¿Chem chumafun?”. Cüdautule tami hueni chem pial tañi duamniengeel, dunguntucufinge quiñehun chem tamu chumafel. “Quiñehun trecayaumeayu tiye püle” piafuimi. Cam “quelluafeyu tami liftulelafiel tami ruca, ngillacalmeafeyu chem rume” cam “chem duamnielmi rume, iñche quelluafeyu” piafuimi (Gálatas 6:2).

“Ñom chengeaimün” (1 TESALONICENSES 5:14).

Quiñeque mu tami hueni cüpa dungulayafui chi. Dunguntucuniefinge ayüle tañi dungual, eimi eluucüleaimi tami allcütuafiel. Tañi cutrancülen mu, tañi feipin mu ca tañi femün huesa duamelafeimu. Fente puulafui chi tamu femafel tañi huesa duamcülen mu. Eluhulmi tami quelluafiel, ñom piuque mu duamtuniefinge (Proverbios 18:24).

Tami quellun rume falin-ngei

Fernanda, a niei quiñe hueni nielu trastorno alimenticio, ansiedad ca depresion cutran feipi: “Rume yafüluuquen fülcontunieafiel tañi hueni. Quimniefun rume tañi tremoltunoafiel, huelu yafüluuquen tañi allcütuafiel. Quiñeque mu quisu duamquei tañi allcütungeal müten, femngechi doi cüme duamtuquei”.

Jael, depresion cutran nielu feipi: “Quiñe tañi hueni rume cüme piuquengei ca yafültucuchequei. Mangelqueneu iyal tañi ruca meu. Fente tañi cüme duameleteu tañi hueni, nütramcalelfiñ chem mülen tañi piuque mu, femngechi yafültucuqueneu”.

Jacob tañi domo niei depresion cutran. Jacob feipi: “Rume falin-ngei taiñ ñom chengeal. Quiñeque mu tañi domo illculqueneu, acordaquen tañi cutran ñi duam mu femngechi femquei. Tüfa quelluqueneu tañi illcufemnoal, doi mai pengelal ñi piuqueyeniefiel”.

Enrique, nielu ansiedad cutran feipi: “Tañi domo rume quelluqueneu ca yafültucuqueneu. Feichi rume huesa duamelqueneu tañi cutran, tañi domo feipiquelaeneu ñi femal tañi ayüquenon. Quiñeque mu rupan mu tüfa, tañi domo femquelai quisu tañi ayüqueel. Iñche mu, ngelai cangelu domo femngechi cüme piuquengelu”.

a Tüfachi troquiñ mu, ca üi tuculelngei ta quiñeque che.