Eaha to roto?

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

Eaha te tia ia ˈu ia ite no nia i te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira?

Eaha te tia ia ˈu ia ite no nia i te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira?

 “I te vahi e ora ˈi au, mea varavara ia ite i te taata i raro aˈe e 25 matahiti aita i puhipuhi i te avaava aore ra te avaava uira.”—Julia.

I roto i teie tumu parau

 Eaha te tia ia oe ia ite?

  •   E nehenehe te avaava e haapohe ia oe. Te tuhaa matamua i roto i te avaava o te nicotine ïa, te hoê raau taero o te faatupu i te hinaaro mâha ore. Ia au i te Pu Marite no te hiˈopoaraa i te maˈi: “Na te ao nei, o te avaava te tumu e maˈi ai te taata a pohe atu ai.”

     “Te ohipa nei au ei échographiste i te fare maˈi, e te ite nei au i nia i te mau hohoˈa e nafea te avaava e tuino ai i te tino o te mau taata. Ua maere au i te iteraa mea nafea te avaava i te tuinoraa i te uaua o te mau taata tei puhipuhi na i te avaava. Mea au aˈe ïa na ˈu eiaha e tamata i te puhipuhi i te avaava.”—Theresa.

     Ua ite anei oe? E 7 000 raau taero i roto i te avaava. I te mau matahiti atoa, e mirioni taata o te pohe nei no te avaava.

  •   E haafifi te puhipuhiraa i te avaava uira i te feia no te raau taero e vai ra i roto. E tuino te puhipuhiraa i te avaava uira i te ouma, e aratai atoa te reira i te pohe. Mai te avaava, e nicotine atoa i roto i te avaava uira. Te parau ra te hoê faataaraa no nia i te avaava uira: “E turai te nicotine i te feia apî ia rave atoa i te tahi atu raau taero.”

     “Ua rau te monamona i roto i te avaava uira. E mea au roa na te feia apî i te reira. No ratou, aita e haafifiraa to te reira.”—Miranda.

     Ua ite anei oe? E ere noa te avaava uira i te pape. Te vai atoa ra i roto te mau raau taero o te haere roa i roto ouma.

 Te faahopearaa ino i te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira

  1.  (1) Te fifi i te pae feruriraa oia atoa te huru, i nia iho â ra i te roro o te feia apî

  2.  (2) E ino roa te mau paˈi niho oia atoa te maˈi niho pê

  3.  (3) E ino roa te maˈi mahaha tamau e te maˈi mafatu

     E faarahi te maˈi aho pau

     E haafifi i te opu e e hinaaro atoa e pihaˈe

 Eaha ta oe e nehenehe e rave?

  •   A rave i te mau maimiraa. Ei hiˈoraa, eiaha e faaroo hanoa i te parau e ere te puhipuhiraa i te avaava uira i te mea ino aore ra e faaiti mai te reira i te ahoaho. A rave i ta oe iho mau maimiraa e a faaoti no oe iho.

     Faaueraa tumu Bibilia: “E tiaturi te taata vare hanoa i te mau parau atoa, e haapao maitai râ te taata feruriraa haroˈaroˈa i to ˈna mau taahiraa tataitahi.”—Maseli 14:15.

     “Ia feruri te taata no nia i te mau faahopearaa ino o te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira, e ite iho â ratou aita e faufaa ia tamata mai ta te feia tuiroo aore ra feia apî e faaite ra.”—Evan.

     A feruri na: Te oaoa mau ra anei te feia apî o te puhipuhi ra i te avaava e te avaava uira? Ua ineine mau ra anei ratou i te faaruru i te fifi o te oraraa i teie nei e i mua nei? Aore ra e ooti ra anei ratou hau atu â fifi?

  •    A imi i te mau ravea no te haapauma i te ahoaho. Hoê ravea no te faaiti mai i te ahoaho, o te faaetaetaraa ïa i te tino, te taioraa aore ra te raveraa i te taime e te mau hoa o te faaitoito ia oe. No teie mau ohipa, eita oe e hinaaro e puhipuhi i te avaava.

     Faaueraa tumu Bibilia: “E teimaha te aau o te taata no te ahoaho, e oaoa râ oia i te hoê parau maitai.”—Maseli 12:25.

     “Te manaˈo ra te taata e faaiti mai te puhipuhiraa i te avaava e te avaava uira i te ahoaho. Aita râ te reira e vai maoro, e haamauiui râ te reira ia oe i te toea o to oe oraraa. Mea au aˈe ia imi i te tahi atu mau ravea no te haapauma i te ahoaho.”—Angela.

     A feruri na: Eaha te tahi mau ravea ta oe e nehenehe e rave no te haapauma i te ahoaho? A hiˈo i te anairaa tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei” i te tumu parau “Nafea ia faaruru i te haapeapearaa?” no te tauturu ia oe.

Ma te raveraa i te mau raau taero no te tamǎrû i te ahoaho, mai te mea ra te ouˈa ra oe i roto i te moana no te ape i te ûa, e faarahi roa tena i to oe fifi!

  •    A faaineine no te patoi i te mau faaheporaa. No ǒ mai paha te faaheporaa i to oe mau hoa haapiiraa aore ra i ta oe atoa mau faaanaanataeraa. E faaite pinepine te mau hohoˈa teata, te afata teata e te reni faahoaraa e mea au roa ia puhipuhi i te avaava aore ra te avaava uira.

     Faaueraa tumu Bibilia: ‘E faaohipa noa te feia paari i te pae varua i to ratou haroˈaroˈa, a haapii atu ai ia ratou iho ia faataa ê i te maitai i te ino.’—Hebera 5:14.

     “A haere noa ˈi au i te haapiiraa, e rave rahi hoa haapiiraa tei faatura ia ˈu no te mea aita vau e puhipuhi ra i te avaava aore ra te avaava uira. I to ˈu faataa-maitai-raa i to ˈu tiaraa, ua turu ratou ia ˈu. E te mea maere, ma te faaite i to ˈu tiaraa, ua paruru te reira ia ˈu.”—Anna.

     A feruri na: E nafea oe e patoi ai i te faaheporaa a te mau hoa? E nehenehe ra anei oe e feruri i roto i teihea tupuraa to oe na reiraraa? Mai te peu e hinaaro oe e ite i te tauturu i roto i teie tupuraa, a hiˈo i te tumu parau “Contre la pression du groupe” i roto i te pene 15 o te buka Pahonoraa i ta te feia apî e uiui nei (Buka 2) (Farani).

  •   A maiti maitai i to oe mau hoa. Eita oe e puhipuhi i te avaava aore ra te avaava uira mai te peu tera atoa te manaˈo o to oe mau hoa no nia i teie mau peu.

     Faaueraa tumu Bibilia: “Te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa, te taata râ e amuimui e te maamaa, e fifi ïa.”—Maseli 13:20.

     “E tauturu mai te hoa o te faatupu i te haavîraa ia ˈna iho e te hapa ore. Ia ite oe i te haamaitairaa i roto i to ratou oraraa, e hinaaro atoa oe e riro mai ia ratou.”—Calvin.

     A feruri na: Te turu ra anei to oe mau hoa piri i ta oe mau faaotiraa e maiti i te hoê oraraa mâ e te maitai? Aore ra e haaparuparu ratou ia oe?

 Eaha te paka?

 E rave rahi taata o te parau ra e ere te paka i te mea ino. Tera râ, mea haavare te reira.

  •   Te feia apî o te huti ra i te paka, mea fifi no ratou ia faaea i te reira. Ia au i te tahi mau hiˈopoaraa, e nehenehe te hutiraa i te paka e haafifi i to outou roro a iti roa mai ai to outou maramarama.

  •   Te faataa ra te hoê Pu araraa i te ea i te pae feruriraa e te fifi o te raau taero no Marite: “Mea fifi no te feia e huti ra i te paka ia faahoa e o vetahi, i te fare haapiiraa, i te pae ohipa e i roto i te oraraa.”

     “Ua hinaaro vau e huti i te paka no te tamǎrû i to ˈu ahoaho. I to ˈu râ iteraa te faahopearaa o te reira, te moni ta ˈu e haamâuˈa e te ino i nia i to ˈu ea, taa ˈtura ia ˈu e haafifi te hutiraa i te paka i to ˈu ahoaho.”—Judah.