Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee maʼ biʼniʼ pruébaluʼ pan ni rudii guendanabani la?

Ñee maʼ biʼniʼ pruébaluʼ pan ni rudii guendanabani la?

MAʼ CANDAANAʼ ca turista que. Maʼ guyécabe stale lugar ni nabé runibiáʼ binni stiʼ guidxi Belén ne racaláʼdxicabe gócabe xiixa ni jma ró binni raqué. Tobi de laacabe biiyaʼ ti restaurán ra rutoocabe falafel, ti guendaró nanixe ruguuchacabe garbanzu ni biuutuʼ, bichooxhe, cebolla ne xcaadxi verdura ne riguucabe ni ndaaniʼ ti pan pita. Guendaró riʼ bidiini stipa laacabe para chigunibiáʼcabe xcaadxi lugar.

Sin nudiicabe cuenta, ni gudócabe que, neca cadi dxiiñapeʼ para gácani, peru laani nga guendaró ni jma gudó binni dxiqué. Lá guidxi Belén ca riníʼ ni «Yoo ra raca Pan», ne maʼ napa mil de iza de raca pan guidxi ca (Rut 1:22; 2:14). Ne pan pita riʼ nga tobi de ca pan ni jma runibiáʼ binni ndaaniʼ guidxi riʼ.

Raca biaʼ tapa mil iza, ladu gueteʼ stiʼ guidxi Belén, Sara, xheelaʼ Abrahán, biʼniʼ «torta redondo» para chonna binni ni málasi yeganna laacabe (Génesis 18:6). Harina biquiiñebe que de ni jma galán ni ne zándaca de trigo almidonero o de cebada ni. Gupa xidé biʼniʼ Sara ca pan riʼ nagueenda ne zándaca bigaaguibe cani lu guié nandáʼ (1 Reyes 19:6).

Casi rihuinni lu relatu riʼ laaca binnilidxi Abrahán nga biʼniʼ pan ni gudocaʼ. Cumu yendezacabe stale lugar la? Sara ne ca criada stiʼ, qué ñápacaʼ ti horno casi gúpacaʼ ndaaniʼ guidxi Ur, guidxi gúlecaʼ. Ne biquiiñecabe biidxiʼ ni nuu lugar chindácabe. Nabé rudii dxiiñaʼ laacabe para gúnicabe harina que, purtiʼ napa xidé iquiiñecabe ti molinu de manu ne ti molcajete.

Tapa gayuaa iza despué, lu Ley bidii Dios Moisés que na cadi naquiiñeʼ guiaananécabe ti molinu prenda ora quiʼñeʼ tuuxa laacabe bueltu, purtiʼ nácani ti cosa ni riquiiñecabe para guibaninécabe (Deuteronomio 24:6). Zacá nga laani, Dios nanna nácani ti cosa ni nabé riquiiñeʼ binni, purtiʼ sin laani qué zanda guni ca familia que pan. (Biiyaʼ cuadru ni láʼ  «Ximodo bíʼnicabe pan tiempu gucuá Biblia».)

PAN NI RÓ BINNI

Diidxaʼ pan ca zeedani biaʼ 350 biaje lu Biblia, ne cani bicaani ca stale biaje biquiiñecabe ni para guiníʼcabe de guendaró. Jesús bisiidiʼ ca xpinni Dios zanda guni crecaʼ zacabi Dios laacaʼ ora gábicaʼ laabe: «Dané laadu endaró tidi né du dxi» (Mateo 6:11). Lu diidxaʼ griegu ni bitiixhicabe guendaró lu textu riʼ riniʼni pan. Ni guníʼ Jesús raríʼ nga zanda guni crenu zudii Jiobá laanu guendaró ni tidinenu dxi (Salmo 37:25).

Peru nuu sti cosa jma risaca que pan. Jesús guníʼ: «Cadi pan si nga ibani né binni sínuque irá ca diidxa ni iree de ruaa Dios» (Mateo 4:4). Laabe caniʼbe de tiempu ñándaca ñati ca israelita que de guendarindaana pa qué nudii Dios laacaʼ ni nibaninecaʼ. Guca nga caadxi si dxi despué de bireecabe Egipto. Maʼ zinécabe ti beeu lu desiertu stiʼ Sinaí ne maʼ cará xquendarócabe. Guníʼ íquecabe záticabe pur maʼ gastiʼ ni gócabe, ngue runi bizulú gudicheruaacabe ne guníʼcabe: «[Egipto] gudoʼno pan dede bidxá ndaaninu» (Éxodo 16:1-3).

Zanda guininu nanixe ca pan bíʼnicabe Egipto, purtiʼ ca dxi que guyuupeʼ tu biziidiʼ para guni guiráʼ clase pan. Ora gulee Jiobá xquidxi de raqué, qué ñúnibe ni para nusaanabe laacaʼ sin pan. Laabe bidii stiidxabe laacaʼ: «Chigusabaʼ pan para laatu de guibáʼ». Ne bíʼnibe ni bidii stiidxabe que, purtiʼ guiráʼ dxi ora guirá gueelaʼ maʼ nexheʼ ti capa «nalaseʼ ne naxhuxhu» lu layú que ne casi ti capa hielu. «Xii ni pue», gunabadiidxaʼ ca israelita que primé biaje bíʼyacaʼ ni, «laani nga pan ni bidii Jiobá laatu para goto», bicabi Moisés laacabe. Óraque guleelácabe ni maná ne ngue nga gudócabe cuarenta iza (Éxodo 16:4, 13-15, 31). *

Primé que nabé bidxagayaa ca israelita que ora bíʼyacaʼ maná. Éxodo 16:18 na «nápani ti sabor casi torta ni xuubi miel», ne bigaandani para guiráʼ binni. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu bizulú bibánacabe guiráʼ guendaró gúpacabe Egipto. Bizulú gudicheruaacabe: «Nisi maná riʼ nga ridúʼyadu» (Números 11:6). Despué maʼ cadxiichicabe guníʼcabe: «Maʼ bixhacaláʼdxidu pan feu ca» (Números 21:5). Maʼ últimu que bixhacaláʼdxicabe «pan ni biaba de guibáʼ» que (Salmo 105:40).

PAN NI RUDII GUENDANABANI

Nuu binni qué rusisácacaʼ stale cosa, casi pan. Peru Biblia ruzeeteʼ de ti pan ni naquiiñeʼ gusisácanu. Pan riʼ, bichaaga Jesús ni né maná ni maʼ qué nusisaca ca israelita que ne zanda gacaneni laanu biaʼ dxi guibáninu.

Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Naa nga pan ni rudii enda nabani. Gudó ca bixhoze gola tu maná ndaani guiʼxhiʼ, peru guti caʼ. Peru naa cuzeete pan ni riete de ibáʼ ti irá tu go ni qué zati. Naa nga pan ni biete de ibáʼ. Tu go ni la? qué ziuu dxi gatiʼ. Ne pan ri nga cuerpu stinne ni chi udiee para ganda ibani binni guidxilayú» (Juan 6:48-51).

Stale de ca binni ni cucaadiaga Jesús ora guníʼ ca diidxaʼ ca, qué ñénecaʼ cuchaagasibe pan ca xcuérpube. Peru cadi pur nga zanda guininu cadi jneza modo guniʼbe. Pan que biquiiñeʼ ca judíu ni para tiidinecaʼ dxi, ne zaqueca biquiiñeʼ ca bixhozególacabe ni cuarenta iza guzacaʼ lu desiertu. Maná que beeda gácani ti regalu ni bidii Dios laacabe, ne biquiiñeni para guibánicabe ti tiempu si. Peru guendaguti stiʼ Jesús zudiini guendanabani ni qué ziuu dxi guiluxe ca binni ni gapa fe laabe. Dxandipeʼ naca Jesús «pan ni rudii enda nabani».

Ora rindaananu zándaca ruyúbinu ti ndaa pan para guidoʼno, ne rudiʼnu xquíxepeʼ Dios pur «endaró tidi né [nu] dxi» (Mateo 6:11). Laga cudii Dios laanu ni guibaninenu, qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu pabiáʼ risaca Jesucristu, ni zeeda gaca «pan ni rudii enda nabani».

Ximodo zusihuínninu rusisácanu pan riʼ ne cadi nácanu casi ca israelita bibani tiempu stiʼ Moisés que yaʼ. Jesús guníʼ: «Pa nadxii tu naa la? zuzuuba tu stiidxaʼ» (Juan 14:15). Nga runi, guzúʼbanu stiidxabe ne zacaanu pan ni qué zará biaʼ dxi guibáninu (Deuteronomio 12:7).

^ párrafo 10 Zándaca diidxaʼ maná ca zeedani de diidxaʼ hebreu ¿man huʼ?, ni riníʼ «xii ni pue».